Putin a înnebunit de tot! Zeci de ruși, luați cu duba

Organele de drept din Rusia anunţă despre arestări în masă ale celor care au derat sau intenţionează să facă parte din Legiunea Libertatea Rusiei sau Corpul Voluntarului Rus, organizaţii decclarate de regimul de la Kremlin drept teroriste şi extremiste.

Printrea cei reţinuţi pentreu aderare la mișcarea anti-Putin se regăseşte şi un renumit clarvăzător din Moscova, Dmitri Volhov, (numele real Burikov).

Clarvăzătorul, reţinut doar pentru că ar fi intenţionat să adere la mişcarea de partizani

Agenţia pro-Kremlin TASS, a anunţat, cu referinţă la serviciile de securitate ruse, Dmitri Volhov a fost reţinut, împreună cu alte persoane, pentru că ar fi încercat să se alăture la Corpul Voluntarului Rus.

„Ofițerii Comitetului de anchetă, cu sprijinul forțelor speciale, au percheziționat joi mai multe adrese din Moscova și l-au reținut pe Burikov, precum și alte persoane suspectate că se pregătesc să plece în Ucraina pentru a se alătura Corpului Voluntarului Rus, care luptă împotriva Federației Ruse ca parte a Forțelor Armate ale Ucrainei”, a spus sursa ahenţiei TASS.

Sursa agenţiei pro-Kremlin susţine că , în timpul perchezițiilor, agenții au confiscat de la cei reţinuţi cuțite, calculatoare, precum și simboluri ale Germaniei naziste.

Dmitri Volhov (Burikov) este câștigătorul celui de-al 13-lea sezon al emisiunii „Lupta clarvăzătorilor”, o emisiune de top a televiziunii publice din Rusia. Originar din Jukovski de lângă Moscova, Volhov se poziționează ca vrăjitor și ministru al cultului păgân Veles. Volhov se bucură de o mare popularitate în ţara sa.

Ce reprezintă Legiunea Libertatea Rusiei și Corpul Voluntarilor din Rusia

Legiunea Libertatea Rusiei și Corpul Voluntarilor din Rusia au lansat multiple incursiuni în regiunea Belgorod, aflată la frontiera cu Ucraina, capturând chiar și soldați ruși. Acum, aripa politică a celor două organizaţii a declarat că intenționează să demilitarizeze cu forța frontiera rusă.

Reprezentantul Legiunii Libertatea Rusiei, Aleksei Baranovski , a declarat, fiind citat de mai multe instituţii de presă europene că grupul a pătruns 10 km în Rusia și intenționează să avanseze cel puțin 40 km pentru ca tancurile și rachetele să nu poată lovi teritoriul ucrainean.

Baranovski a mai spus că partizanii ruşi vor să ajute Ucraina să elibereze Crimeea, după care profite de haosul din Federaţia Rusă pentru a răsturna regimul de la Kremlin: „Din păcate, poporul rus l-a creat pe Putin, iar noi trebuie să terminăm cu el. Nimeni nu va face această treabă pentru noi”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dubita #protest #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.