Putin a înnebunit de tot! Zeci de ruși, luați cu duba

Organele de drept din Rusia anunţă despre arestări în masă ale celor care au derat sau intenţionează să facă parte din Legiunea Libertatea Rusiei sau Corpul Voluntarului Rus, organizaţii decclarate de regimul de la Kremlin drept teroriste şi extremiste.

Printrea cei reţinuţi pentreu aderare la mișcarea anti-Putin se regăseşte şi un renumit clarvăzător din Moscova, Dmitri Volhov, (numele real Burikov).

Clarvăzătorul, reţinut doar pentru că ar fi intenţionat să adere la mişcarea de partizani

Agenţia pro-Kremlin TASS, a anunţat, cu referinţă la serviciile de securitate ruse, Dmitri Volhov a fost reţinut, împreună cu alte persoane, pentru că ar fi încercat să se alăture la Corpul Voluntarului Rus.

„Ofițerii Comitetului de anchetă, cu sprijinul forțelor speciale, au percheziționat joi mai multe adrese din Moscova și l-au reținut pe Burikov, precum și alte persoane suspectate că se pregătesc să plece în Ucraina pentru a se alătura Corpului Voluntarului Rus, care luptă împotriva Federației Ruse ca parte a Forțelor Armate ale Ucrainei”, a spus sursa ahenţiei TASS.

Sursa agenţiei pro-Kremlin susţine că , în timpul perchezițiilor, agenții au confiscat de la cei reţinuţi cuțite, calculatoare, precum și simboluri ale Germaniei naziste.

Dmitri Volhov (Burikov) este câștigătorul celui de-al 13-lea sezon al emisiunii „Lupta clarvăzătorilor”, o emisiune de top a televiziunii publice din Rusia. Originar din Jukovski de lângă Moscova, Volhov se poziționează ca vrăjitor și ministru al cultului păgân Veles. Volhov se bucură de o mare popularitate în ţara sa.

Ce reprezintă Legiunea Libertatea Rusiei și Corpul Voluntarilor din Rusia

Legiunea Libertatea Rusiei și Corpul Voluntarilor din Rusia au lansat multiple incursiuni în regiunea Belgorod, aflată la frontiera cu Ucraina, capturând chiar și soldați ruși. Acum, aripa politică a celor două organizaţii a declarat că intenționează să demilitarizeze cu forța frontiera rusă.

Reprezentantul Legiunii Libertatea Rusiei, Aleksei Baranovski , a declarat, fiind citat de mai multe instituţii de presă europene că grupul a pătruns 10 km în Rusia și intenționează să avanseze cel puțin 40 km pentru ca tancurile și rachetele să nu poată lovi teritoriul ucrainean.

Baranovski a mai spus că partizanii ruşi vor să ajute Ucraina să elibereze Crimeea, după care profite de haosul din Federaţia Rusă pentru a răsturna regimul de la Kremlin: „Din păcate, poporul rus l-a creat pe Putin, iar noi trebuie să terminăm cu el. Nimeni nu va face această treabă pentru noi”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dubita #protest #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).