Putin a vorbit la telefon de cel puțin 140 de ori cu șefii altor state. Care este interlocutorul care atrage atenția

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a avut cel puţin 140 de convorbiri telefonice cu lideri a peste 50 de ţări de la începutul anului, potrivit declaraţiilor făcute pentru presa rusă de Iuri Uşakov, un funcţionar al Kremlinului, relatează La Libre Belgique, potrivit Rador.

„În împrejurările actuale şi în situaţia internaţională, apelurile telefonice sunt foarte în vogă şi am fost surprins să văd că de la începutul anului au fost deja 140 de apeluri telefonice cu Putin”, a declarat el.
Vladimir Putin l-a avut ca interlocutor pe preşedintele francez, Emmanuel Macron, în majoritatea timpului pe care l-a petrecut la telefon.

Convorbirile dintre cei doi lideri în acest an ar fi ajuns deja la 100 de ore de apeluri telefonice.

„Evident, nu pot să confirm că au vorbit la telefon exact 100 de ore, dar aş spune că aproape fiecare convorbire între Putin şi Macron a durat peste o oră”, a precizat Iuri Uşakov. „Nu îmi amintesc ca cei doi să fi vorbit timp de mai puţin de o oră recent”.

Potrivit funcţionarului de la Kremlin, au existat conversaţii faţă în faţă între Putin şi alţi şefi de stat când aceştia au mers la Moscova în contextul invadării Ucrainei de către ruşi. Printre aceşti lideri figurează preşedinţii Iranului, Braziliei, Senegalului şi, evident, Franţei.

Poziția lui Macron a fost criticată în repetate rânduri de unii parteneri estici și baltici din Europa, după ce liderul francez a spus că Rusia „nu trebuie umilită” . Criticii acestuia au considerat că Macron subminează eforturile de a-l presa pe Putin să se așeze la masa negocierilor.

Liderul de la Chmapes Elysee a spus, în timpul vizitei sale în România, că Rusia este o putere de temut”, iar „noi nu dorim să avem un război cu poporul rus”.

#lideri #discutii #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Slovenia a înscris în Constituţie dreptul tuturor cetăţenilor de a plăti în numerar, după ce digitalizarea rapidă a tranzacţiilor financiare a stârnit temeri cu privire la dispariţia banilor cash din viaţa de zi cu zi, notează agerpres.ro.

Amendamentul constituţional corespunzător, care consacră dreptul de a utiliza bancnote şi monede în toate tranzacţiile bancare şi juridice, a fost aprobat luni în parlamentul Sloveniei, format din 90 de membri, cu 61 de voturi pentru şi niciunul împotrivă, a relatat marţi ziarul Delo din Ljubljana.

Procesul legal pentru această modificare a început după o campanie populară lansată pe Facebook în 2023, în care au fost strânse peste 50.000 de semnături.

Conform legislaţiei slovene, schimbarea Constituţiei poate fi iniţiată de 20 de membri ai parlamentului, de guvern sau de minimum 30.000 de alegători şi necesită aprobarea a două treimi din membrii prezenţi în parlament în momentul votului.

Reprezentantul iniţiativei, Ivan Jurgec, a susţinut că cetăţenii sunt îngrijoraţi de potenţiala eliminare a numerarului în viitor şi că, prin urmare, scopul moţiunii este „protejarea banilor fizici”.

Iniţial, guvernul prim-ministrului Robert Golob, liberal şi ecologist, s-a opus adoptării amendamentului, considerând politica monetară ca fiind de competenţa exclusivă a Băncii Centrale Europene (BCE). Această poziţie a fost abandonată după ce mai mulţi experţi în drept constituţional au dat asigurări că măsura nu intră în conflict cu regulile cadrului monetar privind euro.

Atât partidele de centru-stânga care alcătuiesc coaliţia condusă de Golob, cât şi opoziţia au subliniat vulnerabilitatea sistemelor digitale şi deficienţele acestora, care au devenit evidente în timpul mai multor crize.

Legislatorii au remarcat, de asemenea, că multe persoane, inclusiv unele persoane în vârstă, nu sunt capabile să utilizeze tehnologii avansate şi că acest amendament garantează că acestea nu sunt excluse de la tranzacţiile financiare de bază.

#constituie #bani numerar #cash #slovenia