Putin a vorbit la telefon de cel puțin 140 de ori cu șefii altor state. Care este interlocutorul care atrage atenția

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a avut cel puţin 140 de convorbiri telefonice cu lideri a peste 50 de ţări de la începutul anului, potrivit declaraţiilor făcute pentru presa rusă de Iuri Uşakov, un funcţionar al Kremlinului, relatează La Libre Belgique, potrivit Rador.

„În împrejurările actuale şi în situaţia internaţională, apelurile telefonice sunt foarte în vogă şi am fost surprins să văd că de la începutul anului au fost deja 140 de apeluri telefonice cu Putin”, a declarat el.
Vladimir Putin l-a avut ca interlocutor pe preşedintele francez, Emmanuel Macron, în majoritatea timpului pe care l-a petrecut la telefon.

Convorbirile dintre cei doi lideri în acest an ar fi ajuns deja la 100 de ore de apeluri telefonice.

„Evident, nu pot să confirm că au vorbit la telefon exact 100 de ore, dar aş spune că aproape fiecare convorbire între Putin şi Macron a durat peste o oră”, a precizat Iuri Uşakov. „Nu îmi amintesc ca cei doi să fi vorbit timp de mai puţin de o oră recent”.

Potrivit funcţionarului de la Kremlin, au existat conversaţii faţă în faţă între Putin şi alţi şefi de stat când aceştia au mers la Moscova în contextul invadării Ucrainei de către ruşi. Printre aceşti lideri figurează preşedinţii Iranului, Braziliei, Senegalului şi, evident, Franţei.

Poziția lui Macron a fost criticată în repetate rânduri de unii parteneri estici și baltici din Europa, după ce liderul francez a spus că Rusia „nu trebuie umilită” . Criticii acestuia au considerat că Macron subminează eforturile de a-l presa pe Putin să se așeze la masa negocierilor.

Liderul de la Chmapes Elysee a spus, în timpul vizitei sale în România, că Rusia este o putere de temut”, iar „noi nu dorim să avem un război cu poporul rus”.

#lideri #discutii #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.