Putin a vorbit la telefon de cel puțin 140 de ori cu șefii altor state. Care este interlocutorul care atrage atenția

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a avut cel puţin 140 de convorbiri telefonice cu lideri a peste 50 de ţări de la începutul anului, potrivit declaraţiilor făcute pentru presa rusă de Iuri Uşakov, un funcţionar al Kremlinului, relatează La Libre Belgique, potrivit Rador.

„În împrejurările actuale şi în situaţia internaţională, apelurile telefonice sunt foarte în vogă şi am fost surprins să văd că de la începutul anului au fost deja 140 de apeluri telefonice cu Putin”, a declarat el.
Vladimir Putin l-a avut ca interlocutor pe preşedintele francez, Emmanuel Macron, în majoritatea timpului pe care l-a petrecut la telefon.

Convorbirile dintre cei doi lideri în acest an ar fi ajuns deja la 100 de ore de apeluri telefonice.

„Evident, nu pot să confirm că au vorbit la telefon exact 100 de ore, dar aş spune că aproape fiecare convorbire între Putin şi Macron a durat peste o oră”, a precizat Iuri Uşakov. „Nu îmi amintesc ca cei doi să fi vorbit timp de mai puţin de o oră recent”.

Potrivit funcţionarului de la Kremlin, au existat conversaţii faţă în faţă între Putin şi alţi şefi de stat când aceştia au mers la Moscova în contextul invadării Ucrainei de către ruşi. Printre aceşti lideri figurează preşedinţii Iranului, Braziliei, Senegalului şi, evident, Franţei.

Poziția lui Macron a fost criticată în repetate rânduri de unii parteneri estici și baltici din Europa, după ce liderul francez a spus că Rusia „nu trebuie umilită” . Criticii acestuia au considerat că Macron subminează eforturile de a-l presa pe Putin să se așeze la masa negocierilor.

Liderul de la Chmapes Elysee a spus, în timpul vizitei sale în România, că Rusia este o putere de temut”, iar „noi nu dorim să avem un război cu poporul rus”.

#lideri #discutii #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile analizează introducerea unor plafoane de salarizare pentru mai multe instituții publice de reglementare din Republica Moldova, pe fondul nemulțumirilor legate de inechitățile sociale generate de nivelul foarte ridicat al remunerațiilor. Declarațiile au fost făcute de Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, în cadrul emisiunii Rezoomat de la Rlive.

Marian a sugerat că în unele instituții ar putea fi reduse salariile. „Analizăm acum opțiunea de a avea un plafon la salarizare pentru instituții publice care sunt în afara bugetului de stat, dar care încasează bani din plăți regulatorii percepute de la companii”, a precizat Radu Marian.

Este vorba despre instituții precum Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), ANRE, Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice (ANRCETI) și alte entități similare, care nu sunt finanțate direct din bugetul de stat, dar obțin venituri din taxele și plățile impuse sectorului privat.

Radu Marian a recunoscut că există o percepție larg răspândită de inechitate socială, în condițiile în care „unele salarii depășesc un milion de lei pe an”. În același timp, oficialul a menționat argumentul invocat de aceste instituții, potrivit căruia standardele internaționale prevăd salarii comparabile cu cele din industriile pe care le reglementează – finanțe, energie, petrol sau telecomunicații – pentru a asigura independența și profesionalismul deciziilor.

În prezent, potrivit lui Radu Marian, se lucrează la un proiect de lege care să stabilească parametrii acestor plafoane. Variantele analizate vizează fie un plafon exprimat în salarii medii pe economie – de exemplu 5, 6 sau 7 salarii medii –, fie stabilirea unor sume fixe, însă opțiunea preferată rămâne plafonarea raportată la salariul mediu.

În ceea ce privește Banca Națională a Moldovei, Marian a precizat că cel mai probabil nu vor fi operate intervenții, din cauza statutului special de independență al băncii centrale. „La restul instituțiilor există deja discuții”, a menționat deputatul, adăugând că autoritățile speră să vină cu anunțuri concrete în cel mai scurt timp.

#milioane #salarii #BNM