Putin câştigă pe plan intern. Moscova se pregăteşte să sărbătorească lupta împotriva „inamicului” occidental

Pregătirile pentru Ziua Apărătorului Patriei aproape coincid cu aniversarea războiului, iar pe 21 februarie, preşedintele se va adresa naţiunii, urmând ca a doua zi să aibă loc mega-miting pe stadionul „Lujniki” din Moscova.

Marţi, 21 februarie, Vladimir Putin va ţine un discurs „despre situaţia actuală” în faţa Camerelor reunite.

A doua zi, la începutul sărbătorii marcate de Ziua Apărătorului Patriei, fostă Ziua Forţelor Armate (23 februarie), va avea loc o mega-adunare pe stadionul „Lujniki” din Moscova, aşteptată „cel puţin” 80.000 de persoane.

Pe 24, unele ziare au emis ipoteza unui nou discurs al lui Putin la televiziunea de stat, în direct, dar încă nu există o confirmare oficială.

„Programul include, printre alte activităţi: participarea la concertul-adunare „Gloria apărătorilor patriei” care va avea loc pe 22 februarie la Moscova; organizarea de festivaluri de reconstituire dedicate armelor ruseşti, eroilor epici ruşi, victoriilor ruseşti; cântece corale şi flash mob-uri cu poezii şi cântece militare; lecţii de curaj pe care soldaţii armatei ruse le vor conduce în şcoli şi universităţi; felicitări şi felicitări pe reţelele de socializare în sprijinul soldaţilor răniţi”, spun organizatorii.

Cu excepţia surprizelor, Putin va vorbi despre sprijinul pentru populaţie şi va ataca neocolonialismul occidental, lăudând eroismul şi specificul rusesc. O reţetă care funcţionează la ruşi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inamic #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.