Putin dă cărțile pe față. Sancțiunile Occidentului au lovit economia Rusiei: Unii colegi încep deja să fie superficiali

Vladimir Putin a ridiculizat de multe ori sancțiunile pe care Occidentul le-a impus Rusiei după ce aceasta a invadat Ucraina și a susținut mereu că este gata să răspundă. În cele din urmă, se pare că situația economică a țării pe care o conduce nu este chiar atât de roz și a recunoscut acest lucru în cadrul unei reuniuni a Cabinetului de Miniștri.

Este pentru prima oară de la invazia Rusiei în Ucraina când președintele Vladimir Putin recunoaște că sancțiunile occidentale au lovit economia statului pe care îl conduce. Liderul de la Kremlin a vorbit despre acest subiect în timpul unei reuniuni a Cabinetului de Miniștri al Federației Ruse.

„Văd că unii colegi încep deja să fie oarecum superficiali cu privire la măsurile pe care trebuie să le luăm pentru a elimina eventualele amenințări occidentale. Nu le pasă… Da, ar trebui să ne simțim încrezători, trebuie să vedem riscurile”, a spus Vladimir Putin, potrivit site-ului Kremlinului.

Chiar dacă problemele din Rusia au devenit evidente pentru toată lumea, liderul de la Kremlin a vorbit despre creșterea producției de petrol. Potrivit acestuia, nivelul de producția din 2022 l-a depășit pe cel din 2021 cu 3,5%.

Rusia nu are loc pentru depozitarea hidrocarburilor și, prin urmare, rămasă fără o piață de combustibil în vest, Moscova urmează să vândă acum materii prime către sud și est.

În ciuda faptul că se află într-o situație dificilă, liderul de la Kremlin nu își arată vulnerabilitatea față de occident, ci din contră. Putin avertizează Europa că prețul la energie ar putea crește „catastrofal” din cauza sancțiunilor, iar acest lucru ar fi o lovitură pentru gospodăriile europene.

„Știm că europenii încearcă să înlocuiască resursele energetice rusești.

Cu toate acestea, ne așteptăm ca astfel de măsuri să ducă la o creștere a prețurilor la gaz pe piața spot și o creștere a costului resurselor energetice pentru consumatorii finali”, a declarat Vladimir Putin în cadrul unei întâlniri televizate cu înalți oficiali.

„Toate acestea arată încă o dată că sancțiunile impuse Rusiei provoacă mult mai multe daune țărilor care le dau aceste măsuri. Folosirea lor în continuare poate duce la consecințe și mai grave, fără exagerare, chiar catastrofale pe piața globală a energiei”, a mai afirmat Putin vineri.

#economie #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.