Putin dă cărțile pe față. Sancțiunile Occidentului au lovit economia Rusiei: Unii colegi încep deja să fie superficiali

Vladimir Putin a ridiculizat de multe ori sancțiunile pe care Occidentul le-a impus Rusiei după ce aceasta a invadat Ucraina și a susținut mereu că este gata să răspundă. În cele din urmă, se pare că situația economică a țării pe care o conduce nu este chiar atât de roz și a recunoscut acest lucru în cadrul unei reuniuni a Cabinetului de Miniștri.

Este pentru prima oară de la invazia Rusiei în Ucraina când președintele Vladimir Putin recunoaște că sancțiunile occidentale au lovit economia statului pe care îl conduce. Liderul de la Kremlin a vorbit despre acest subiect în timpul unei reuniuni a Cabinetului de Miniștri al Federației Ruse.

„Văd că unii colegi încep deja să fie oarecum superficiali cu privire la măsurile pe care trebuie să le luăm pentru a elimina eventualele amenințări occidentale. Nu le pasă… Da, ar trebui să ne simțim încrezători, trebuie să vedem riscurile”, a spus Vladimir Putin, potrivit site-ului Kremlinului.

Chiar dacă problemele din Rusia au devenit evidente pentru toată lumea, liderul de la Kremlin a vorbit despre creșterea producției de petrol. Potrivit acestuia, nivelul de producția din 2022 l-a depășit pe cel din 2021 cu 3,5%.

Rusia nu are loc pentru depozitarea hidrocarburilor și, prin urmare, rămasă fără o piață de combustibil în vest, Moscova urmează să vândă acum materii prime către sud și est.

În ciuda faptul că se află într-o situație dificilă, liderul de la Kremlin nu își arată vulnerabilitatea față de occident, ci din contră. Putin avertizează Europa că prețul la energie ar putea crește „catastrofal” din cauza sancțiunilor, iar acest lucru ar fi o lovitură pentru gospodăriile europene.

„Știm că europenii încearcă să înlocuiască resursele energetice rusești.

Cu toate acestea, ne așteptăm ca astfel de măsuri să ducă la o creștere a prețurilor la gaz pe piața spot și o creștere a costului resurselor energetice pentru consumatorii finali”, a declarat Vladimir Putin în cadrul unei întâlniri televizate cu înalți oficiali.

„Toate acestea arată încă o dată că sancțiunile impuse Rusiei provoacă mult mai multe daune țărilor care le dau aceste măsuri. Folosirea lor în continuare poate duce la consecințe și mai grave, fără exagerare, chiar catastrofale pe piața globală a energiei”, a mai afirmat Putin vineri.

#economie #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.