Putin, desființat de o femeie premier: „Îl lovim la Finanţe”

Ţările baltice nu se tem de furia Ţarului: premierul Kaja Kallas anunţă că Estonia oferă ajutor militar substanţial pentru Ucraina.

Premierul Estoniei anunţă că „am trimis arme în Ucraina de 200 de milioane de euro. Este nevoie de unanimitate în zona de excludere a zborului. Suntem decişi să excludem băncile ruseşti de la Swift şi sancţionăm criptomonede”.

Se spune că următorul pas al lui Putin este să atace fostele ţări baltice, cu intenţia de a le anexa.

La Tallin, figura rusului nu produce teamă. O femeie îl înfruntă pe preşedintele rus.. Prim-ministrul estonian Kaja Kallas se pregăteşte să-i ţină piept Rusiei, cu sprijinul partenerilor externi.

Oficialul stă camera de zi de la primul etaj al Stenboki Maja, sediul guvernului, o clădire din secolul al XVIII-lea, în oraşul vechi din Tallinn. În spatele uşii biroului său, consultanţii pregătesc întâlnirile cu mari oficiali mondiali, veniţi în aceste zile să discute despre fragila securitate din zonă.

Rusia a depășit acum Iranul și Siria la sancțiuni

Rusia a depășit acum Iranul și Siria și a devenit cea mai sancționată țară din lume, potrivit Castellum.ai, site de urmărire a sancțiunilor impuse la nivel global, citat de BBC.

2.754 de sancțiuni erau deja în vigoare împotriva Rusiei înainte de 22 februarie. După invadarea Ucrainei pe 24 februarie, alte 2.778 de sancțiuni au fost impuse și au dus totalul la 5.532 – depășind cele 3.616 sancțiuni ale Iranului. Potrivit clasamentului, cele două state sunt urmate de Siria, Coreea de Nord, Venezuela, Myanmar și Cuba.

SUA au constituit sursa principală de sancțiuni cu 21%, urmate îndeaproape de totalul combinat al Regatului Unit și al UE, de 18%.

Țările din întreaga lume au intensificat sancțiunile împotriva Rusiei în încercarea de a intensifica presiunea asupra Moscovei pentru a opri atacul asupra Ucrainei. Alte sancțiuni sunt așteptate pe măsură ce Moscova continuă agresiunea asupra Ucrainei, care a intrat deja în a 13-a zi. Pe lista sancțiunilor impuse de puterile occidentale se numără blocarea împrumuturilor pe piețele externe, eliminarea băncilor rusești din SWIFT, blocarea activelor și confiscarea proprietăților din străinătate ale oligarhilor ruși și oficialilor de top sau restricții la export.

#estonia #sanctiuni #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat lapte și produse lactate în valoare totală de 23,4 milioane de dolari în perioada ianuarie–noiembrie 2025, potrivit datelor Serviciul Vamal obținute de RUPOR.MD. Volumul total al importurilor de produse încadrate a fost de 26.717 tone.

Cea mai mare parte a importurilor de lapte ca materie primă a provenit din Ucraina, care a livrat 16.786 tone, în valoare de 12,14 milioane USD, echivalentul a 66,1% din totalul importurilor de lapte neconcentrat. Pe locul doi se situează România, cu 4.752 tone importate (3,59 milioane USD, 18,7%), urmată de Polonia – 2.273 tone (2,16 milioane USD, 8,9%) și Belarus – 1.499 tone (1,30 milioane USD, 5,9%).

În cazul smântânii cu conținut de grăsime de peste 10%, dependența de importuri este și mai accentuată. Ucraina domină acest segment cu 1.047 tone, în valoare de 2,96 milioane USD, ceea ce reprezintă 80,2% din total. Importuri semnificative au fost realizate și din Polonia (169,7 tone, 13%) și Germania (22 tone, 1,7%).

Datele vamale arată că Republica Moldova importă masiv și produse lactate procesate. Pentru categoria lapte și smântână neconcentrate cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, importurile au ajuns la 26.737 tone, în valoare de 15,1 milioane USD, principalele surse fiind Ucraina (67,7%), România (17,8%) și Polonia (9,1%).

Totodată, la poziția lapte și smântână concentrate sau cu adaos de zahăr, importurile au totalizat 25.257 tone, cu o valoare de 7,83 milioane USD. Belarus rămâne principalul furnizor pe acest segment, cu 14.535 tone importate, reprezentând 68,6% din total, urmat de Germania (14,2%) și Polonia (9,8%).