Putin, desființat de o femeie premier: „Îl lovim la Finanţe”

Ţările baltice nu se tem de furia Ţarului: premierul Kaja Kallas anunţă că Estonia oferă ajutor militar substanţial pentru Ucraina.

Premierul Estoniei anunţă că „am trimis arme în Ucraina de 200 de milioane de euro. Este nevoie de unanimitate în zona de excludere a zborului. Suntem decişi să excludem băncile ruseşti de la Swift şi sancţionăm criptomonede”.

Se spune că următorul pas al lui Putin este să atace fostele ţări baltice, cu intenţia de a le anexa.

La Tallin, figura rusului nu produce teamă. O femeie îl înfruntă pe preşedintele rus.. Prim-ministrul estonian Kaja Kallas se pregăteşte să-i ţină piept Rusiei, cu sprijinul partenerilor externi.

Oficialul stă camera de zi de la primul etaj al Stenboki Maja, sediul guvernului, o clădire din secolul al XVIII-lea, în oraşul vechi din Tallinn. În spatele uşii biroului său, consultanţii pregătesc întâlnirile cu mari oficiali mondiali, veniţi în aceste zile să discute despre fragila securitate din zonă.

Rusia a depășit acum Iranul și Siria la sancțiuni

Rusia a depășit acum Iranul și Siria și a devenit cea mai sancționată țară din lume, potrivit Castellum.ai, site de urmărire a sancțiunilor impuse la nivel global, citat de BBC.

2.754 de sancțiuni erau deja în vigoare împotriva Rusiei înainte de 22 februarie. După invadarea Ucrainei pe 24 februarie, alte 2.778 de sancțiuni au fost impuse și au dus totalul la 5.532 – depășind cele 3.616 sancțiuni ale Iranului. Potrivit clasamentului, cele două state sunt urmate de Siria, Coreea de Nord, Venezuela, Myanmar și Cuba.

SUA au constituit sursa principală de sancțiuni cu 21%, urmate îndeaproape de totalul combinat al Regatului Unit și al UE, de 18%.

Țările din întreaga lume au intensificat sancțiunile împotriva Rusiei în încercarea de a intensifica presiunea asupra Moscovei pentru a opri atacul asupra Ucrainei. Alte sancțiuni sunt așteptate pe măsură ce Moscova continuă agresiunea asupra Ucrainei, care a intrat deja în a 13-a zi. Pe lista sancțiunilor impuse de puterile occidentale se numără blocarea împrumuturilor pe piețele externe, eliminarea băncilor rusești din SWIFT, blocarea activelor și confiscarea proprietăților din străinătate ale oligarhilor ruși și oficialilor de top sau restricții la export.

#estonia #sanctiuni #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul OPEC+, care reunește 23 de state exportatoare de petrol, inclusiv Rusia și Arabia Saudită, a anunțat joi o majorare spectaculoasă a producției de țiței, începând cu luna mai – cea mai mare din ultimii cinci ani. Decizia vine la scurt timp după apelurile insistente ale fostului președinte american, Donald Trump, ca statele cartelului să crească producția și să contribuie la scăderea prețurilor.

Potrivit anunțului, opt țări membre OPEC+, printre care Arabia Saudită, Rusia, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak, vor crește producția zilnică cu 411.000 de barili – de trei ori mai mult decât planul inițial, care prevedea o majorare lunară de 138.000 de barili.

Este cea mai amplă creștere a ofertei de petrol de la revenirea post-pandemie din 2020, când OPEC+ a început să reintroducă volumele tăiate în timpul crizei sanitare.

Valul de petrol care urmează să inunde piața globală a avut efecte imediate asupra bursei. Prețurile futures pentru petrolul Brent au scăzut cu peste 5%, coborând sub 70 de dolari pe baril, atingând la un moment dat 70,16 USD la bursa din Londra.

„Dacă țările OPEC și-ar fi dorit cu adevărat să doboare prețurile, cum cerea Trump, momentul ales este perfect”, a comentat Harry Tchilinguirian, analist-șef la Onyx Commodities. „Piața globală deja se teme de o recesiune provocată de valul tarifelor impuse de Trump. Acum riscul este să se declanșeze o furtună perfectă”.

Potrivit unui raport confidențial al Băncii Centrale a Rusiei, citat de presa rusă, piața mondială a petrolului riscă să intre într-un ciclu prelungit de prețuri joase, care ar putea pune în pericol aproape jumătate din veniturile de export ale Rusiei.

Oficialii ruși avertizează că o astfel de criză ar putea fi comparabilă cu șocul petrolier din anii 1980, care a precedat colapsul economic al URSS. La acea vreme, Arabia Saudită a triplat producția, determinând prăbușirea prețurilor de la 30 USD la 10-15 USD/baril – un moment istoric care a declanșat un crunt deficit valutar și falimentul regimului sovietic.