Putin, desființat de o femeie premier: „Îl lovim la Finanţe”

Ţările baltice nu se tem de furia Ţarului: premierul Kaja Kallas anunţă că Estonia oferă ajutor militar substanţial pentru Ucraina.

Premierul Estoniei anunţă că „am trimis arme în Ucraina de 200 de milioane de euro. Este nevoie de unanimitate în zona de excludere a zborului. Suntem decişi să excludem băncile ruseşti de la Swift şi sancţionăm criptomonede”.

Se spune că următorul pas al lui Putin este să atace fostele ţări baltice, cu intenţia de a le anexa.

La Tallin, figura rusului nu produce teamă. O femeie îl înfruntă pe preşedintele rus.. Prim-ministrul estonian Kaja Kallas se pregăteşte să-i ţină piept Rusiei, cu sprijinul partenerilor externi.

Oficialul stă camera de zi de la primul etaj al Stenboki Maja, sediul guvernului, o clădire din secolul al XVIII-lea, în oraşul vechi din Tallinn. În spatele uşii biroului său, consultanţii pregătesc întâlnirile cu mari oficiali mondiali, veniţi în aceste zile să discute despre fragila securitate din zonă.

Rusia a depășit acum Iranul și Siria la sancțiuni

Rusia a depășit acum Iranul și Siria și a devenit cea mai sancționată țară din lume, potrivit Castellum.ai, site de urmărire a sancțiunilor impuse la nivel global, citat de BBC.

2.754 de sancțiuni erau deja în vigoare împotriva Rusiei înainte de 22 februarie. După invadarea Ucrainei pe 24 februarie, alte 2.778 de sancțiuni au fost impuse și au dus totalul la 5.532 – depășind cele 3.616 sancțiuni ale Iranului. Potrivit clasamentului, cele două state sunt urmate de Siria, Coreea de Nord, Venezuela, Myanmar și Cuba.

SUA au constituit sursa principală de sancțiuni cu 21%, urmate îndeaproape de totalul combinat al Regatului Unit și al UE, de 18%.

Țările din întreaga lume au intensificat sancțiunile împotriva Rusiei în încercarea de a intensifica presiunea asupra Moscovei pentru a opri atacul asupra Ucrainei. Alte sancțiuni sunt așteptate pe măsură ce Moscova continuă agresiunea asupra Ucrainei, care a intrat deja în a 13-a zi. Pe lista sancțiunilor impuse de puterile occidentale se numără blocarea împrumuturilor pe piețele externe, eliminarea băncilor rusești din SWIFT, blocarea activelor și confiscarea proprietăților din străinătate ale oligarhilor ruși și oficialilor de top sau restricții la export.

#estonia #sanctiuni #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță a declarat în cadrul emisiunii „7 Zile” de la Cinema 1 că actuala guvernare ar putea amâna deliberat reducerea tarifelor la gaz și energie electrică, pentru a obține capital electoral în pragul alegerilor. În opinia sa, scăderea prețurilor este justificată din punct de vedere economic, dar va fi folosită ca instrument politic.

„Mă tem că prețul la gaze nu va fi redus până în ajun de alegeri, iar atunci îl vor scădea ca să spunem: Uite ce guvernare bună avem! La fel și cu energia electrică – ar trebui să aibă loc o reducere naturală de tarif, dar cel mai probabil o vor amâna cu același scop”, a declarat Ioniță.

La începutul lunii aprilie, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declara că nu există, motive economice care să justifice o reducere a tarifelor la energia electrică, deși prețurile de achiziție s-au diversificat semnificativ.

În prezent, consumatorii casnici achită 16,74 lei/m³ pentru gazele naturale. în ceea ce privește energia elecctrică, 4,10 lei/kWh pentru curentul furnizată de Premier Energy, dar cu o compensație aplicată, consumatorii plătesc efectiv 2,34 lei/kWh până la finalul anului. 4,68 lei/kWh achită consumatorii pentru energia furnizată de FEE Nord (în nordul țării), tarif compensat la 2,84 lei/kWh.