Putin, în corzi după pierderea orașului Herson: „Cea mai mare înfrângere geopolitică de la prăbușirea URSS”

Forțele ucrainene care au ridicat pe 11 noiembrie steagul național în centrul Hersonului au cimentat cea mai importantă înfrângere politică și militară a președintelui rus Vladimir Putin din cele aproape nouă luni de război, scriu jurnaliștii de la Washington Post, într-o analiză despre semnificațiile retragerii ruse din orașul ucrainean. Un „eșec umilitor” pentru Putin, astfel cataloghează și CNN recentele evenimente din sudul Ucrainei.

Orașul Herson a fost singura capitală regională ucraineană pe care forțele ruse au reușit să o captureze de la declanșarea invaziei, pe 24 februarie, până acum. Retragerea trupelor Moscovei din oraș a spulberat iluzia de control pe care Putin a încercat să o creeze prin organizarea de referendumuri și anexarea Hersonului și a altor trei regiuni – Luhansk, Donețk și Zaporojie – la Rusia, o mișcare nerecunoscută la nivel internațional, scrie ziarul american.

Rusia controlează în continuare aproximativ 60% din regiunea Herson, dar pierderea capitalei cu același nume „este o lovitură uluitoare după declarațiile repetate ale personalităților pro-Kremlin că forțele ruse vor rămâne în Herson «pentru totdeauna»”, subliniază analiza citată.

Voci de la Moscova care susțin cu tărie războiul din Ucraina, inclusiv bloggeri naționaliști militari, au numit predarea orașului o „trădare” și o „zi neagră”. Herson, împreună cu celelalte regiuni pe care Rusia a anunțat că le-a anexat la finalul lui septembrie, a fost înscris în Constituția rusă ca parte a țării, după ce Parlamentul de la Moscova a confirmat planurile de anexare ale lui Putin.

Deși Kremlinul a încercat în ultimele săptămâni să pregătească populația rusă pentru șocul pierderii acestei zone, distanțându-l pe Vladimir Putin de acest eșec, sunt semne că liderul rus nu va scăpa de responsabilitate și că înfrângerea de la Herson poate alimenta opoziția față de război, care a crescut treptat, pe fondul eșecurilor repetate de pe câmpul de luptă, mai notează Washington Post.

„Acest lucru va complica serios modul în care e privită situația în interiorul țării. Este o pierdere gravă și o lovitură mare pentru imaginea lui Putin”, spune un om de afaceri influent de la Moscova, sub protecția anonimatului.

Retragerea din Herson este cea mai recentă dintr-o serie de înfrângeri suferite de Rusia în război, care a început cu încercarea eșuată de a ocupa Kievul, la începutul invaziei, și a continuat, în septembrie, cu avansul trupelor ucrainene în regiunea estică Harkov, urmată de mobilizarea parțială decretată de Putin, care a determinat sute de mii de bărbați să fugă din Rusia și a trimis zeci de mii de recruți slab antrenați să lupte în Ucraina, amintește sursa citată.

Mulți ruși obișnuiți încă îl văd pe Putin ca pe o figură inteligentă, asemănătoare unui țar, care își iubește patria-mamă, dar care este mereu dezamăgit de oficiali incompetenți – potrivit analiștilor, care observă că eforturile de propagandă ale Kremlinului au funcționat, minimizând îngrijorările publicului cu privire la retragerea din Herson. Însă eșecurile militare înregistrate de Rusia sunt evidente pentru miliardarii și oficialii de stat din elita de la Moscova, scriu jurnaliștii de peste ocean.

Fostul consilier al Kremlinului Serghei Markov a descris retragerea de la Herson drept „cea mai mare înfrângere geopolitică a Rusiei de la prăbușirea URSS”.

„Aceasta este, desigur, o lovitură uriașă pentru starea de spirit a populației. Este o lovitură uriașă pentru armată – pentru spiritul său de luptă. Este o lovitură pentru respectul față de președintele Putin și o lovitură pentru optimism”, crede Markov.

Analistul politic Andrei Kolesnikov, de la Carnegie Endowment for International Peace, constată că, în ciuda indignării din rândul unor oficiali din cauza predării Hersonului, rușii obișnuiți par convinși, cel puțin deocamdată, de explicația armatei că predarea este necesară pentru a salva vieți.

Mutarea forțelor ruse pe malul de est al Niprului va face ca Moscova să-și completeze mai ușor trupele și să-și recapete apărarea în profunzime. Orice încercare a forțelor ucrainene de a trece râul ar fi costisitoare, notează CNN.

#Herson #pierdere #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creatorul de modă italian Giorgio Armani a murit la vârsta de 91 de ani, anunță france24.

Armani, în vârstă de 91 de ani, era sinonim cu stilul și eleganța italiană modernă. El combina flerul designerului cu perspicacitatea unui om de afaceri, conducând o companie care genera aproximativ 2,3 miliarde de euro (2,7 miliarde de dolari) pe an. Se simțea rău de ceva vreme și a fost forțat să renunțe la prezentările grupului său de la Săptămâna Modei Masculine de la Milano din iunie, fiind prima dată în cariera sa când a ratat unul dintre evenimentele sale de pe podium. Cunoscut sub numele de „Re Giorgio” – Regele Giorgio – designerul era cunoscut pentru supravegherea fiecărui detaliu al colecției sale și a fiecărui aspect al afacerii sale, de la publicitate la aranjarea părului modelelor în timp ce acestea ies pe podium. O cameră funerară va fi amenajată sâmbătă și duminică la Milano, a anunțat compania, urmată de o înmormântare privată la o dată nespecificată.

În octombrie 2017, designerul italian anunţa că intenţionează să transfere o parte din participaţia pe care o deţine la grupul său de produse de lux Giorgio Armani SpA către o fundaţie caritabilă care îi poartă numele, în ideea de a împiedica o eventuală preluare sau divizare a grupului, transmitea Reuters.

În iunie 2024, Giorgio Armani a prezentat o colecţie masculină pentru vara anului 2025 de o eleganţă discretă, fără excentricităţi, marcată de materiale fluide şi croieli suple, informa AFP. Pe fundalul unor frunze de palmier proiectate pe un ecran şi al cântecelor de păsări, manechinele au defilat în decorul intim al Teatrului Armani de pe Via Bergognone, în cadrul Săptămânii Modei masculine de la Milano.

Vestele au fost omniprezente, purtate peste o tunică, un pulover sau chiar direct pe piele. Fularul înnodat în jurul gâtului şi pălăria cu panglică, purtată neglijent într-o mână, au completat look-ul estival imaginat de Giorgio Armani. Jacheta reinventată, fără umeri şi fără căptuşeală, emblema acestui brand încă de la înfiinţarea sa din 1975, a fost disponibilă într-un număr infinit de variante, cu sau fără revere, cu un singur sau cu un dublu şir de nasturi, uneori cu dungi fine şi întotdeauna aproape de corp.Pantalonii cu pense, susţinuţi sau nu de bretele, largi şi din ţesături uşoare, cum ar fi bumbac, in, catifea, satin şi chiar mătase. Într-un alt stil, mai degrabă oriental, frunzele de palmier au decorat cămăşi, veste şi pantaloni din mătase.

Deşi noua colecţie a fost fidelă stilului obişnuit “şic casual” al mărcii italiene, costumul strict cu cravată, în nuanţe de gri sau negru, croit pe măsură pentru oameni de afaceri, şi-a avut şi el locul său. Giorgio Armani a folosit o paletă diversă de culori, care a variat de la gri la grej, camel şi negru, trecând prin albastru închis, cu câteva tuşe de roz.