Putin încaieră Moldova cu conducta de la Gazprom! Chișinăul apelează la Azerbaidjan ca furnizor de alternativă

Republica Moldova apelează la Azerbaidjan ca furnizor alternativ de gaze, a declarat Andrei Spinu, viceprim-ministru și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, la Conferința Internațională a Gazelor din România, organizată de Federația Patronală a Petrolului și Gazelor din România (FPPG). ), Rapoarte de tendințe.

„Pe termen lung, încercăm să găsim alternative gazului din Federația Rusă. Mizăm pe Azerbaidjan și România. Cu toate acestea, trebuie să depășim această iarnă mai întâi. Moldova este destul de mică, deci și cererea noastră este mică. Pentru noi, este important să avem acces la alte surse de gaz.”, a spus el.

Potrivit viceministrului, Moldova are nevoie acum de solidaritate. Trebuie dezvoltate noi mecanisme pentru a ajuta Moldova și Ucraina să depășească criza în care s-au pomenit.

„Moldova este prima țară afectată de reducerile de aprovizionare ale Gazprom. În cazul Moldovei, nu avem resurse. Și când suntem puși în aceste circumstanțe, acest lucru îi lovește pe consumatorii direcți, care sunt gospodăriile și industriile”, a spus ministrul.

El a menționat că țara și-a redus deja consumul de gaze, care a scăzut cu aproape 20 la sută de la începutul lunii septembrie.

Republica Moldova riscă să rămână fără gazul rusesc de la 1 octombrie, deoarece Chișinăul nu a reușit auditarea datoriei istorice de 709 mil. dolari.

Mâine, 23 septembrie, ANRE urmează să aprobe majorarea tarifului la gaz cu 27,2%, la 29,26 metrul cub urmare a scumpirii importului la gaz – 1881 USD pentru mia de metri cubi în septembrie.

#gaz #import #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele oficiale de rezervă ale Republicii Moldova au coborât la 5 080,87 mil. euro la data de 28 noiembrie 2025, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Nivelul este cu 60,56 mil. euro mai mic decât cel înregistrat la 31 octombrie, când rezervele totalizau 5 141,43 mil. euro.

BNM explică diminuarea rezervelor prin mai multe ieșiri importante de valută din sistem. Cea mai mare scădere a provenit din retragerile nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate – 61,55 mil. euro. Alte presiuni au venit din plățile pentru deservirea datoriei publice externe, în sumă de 33,51 mil. euro, precum și din plățile Ministerului Finanțelor, care au însumat 7,62 mil. euro. Operațiunile de tip swap pe piața valutară internă au generat ieșiri nete de 0,19 mil. euro, iar alte plăți nete au totalizat 0,36 mil. euro.

În paralel, rezervele au fost alimentate de câteva intrări semnificative. BNM a intervenit pe piață prin cumpărări de valută în sumă de 15 mil. euro, iar veniturile din gestionarea rezervelor au adus încă 12,65 mil. euro. Ministerul Finanțelor a primit în conturi 9,65 mil. euro, dintre care 6,94 mil. euro sub formă de suport bugetar din partea Băncii Europene de Investiții și 2,71 mil. euro din credite și granturi pentru proiecte investiționale.

Un plus tehnic a venit din aprecierea valutelor componente ale rezervelor în raport cu euro (3,17 mil. euro) și din reevaluarea valorilor mobiliare din portofoliul de investiții (1,46 mil. euro). Totodată, în conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă s-au înregistrat intrări nete de 0,74 mil. euro.