Putin încaieră Moldova cu conducta de la Gazprom! Chișinăul apelează la Azerbaidjan ca furnizor de alternativă

Republica Moldova apelează la Azerbaidjan ca furnizor alternativ de gaze, a declarat Andrei Spinu, viceprim-ministru și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, la Conferința Internațională a Gazelor din România, organizată de Federația Patronală a Petrolului și Gazelor din România (FPPG). ), Rapoarte de tendințe.

„Pe termen lung, încercăm să găsim alternative gazului din Federația Rusă. Mizăm pe Azerbaidjan și România. Cu toate acestea, trebuie să depășim această iarnă mai întâi. Moldova este destul de mică, deci și cererea noastră este mică. Pentru noi, este important să avem acces la alte surse de gaz.”, a spus el.

Potrivit viceministrului, Moldova are nevoie acum de solidaritate. Trebuie dezvoltate noi mecanisme pentru a ajuta Moldova și Ucraina să depășească criza în care s-au pomenit.

„Moldova este prima țară afectată de reducerile de aprovizionare ale Gazprom. În cazul Moldovei, nu avem resurse. Și când suntem puși în aceste circumstanțe, acest lucru îi lovește pe consumatorii direcți, care sunt gospodăriile și industriile”, a spus ministrul.

El a menționat că țara și-a redus deja consumul de gaze, care a scăzut cu aproape 20 la sută de la începutul lunii septembrie.

Republica Moldova riscă să rămână fără gazul rusesc de la 1 octombrie, deoarece Chișinăul nu a reușit auditarea datoriei istorice de 709 mil. dolari.

Mâine, 23 septembrie, ANRE urmează să aprobe majorarea tarifului la gaz cu 27,2%, la 29,26 metrul cub urmare a scumpirii importului la gaz – 1881 USD pentru mia de metri cubi în septembrie.

#gaz #import #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.