XY Accelerator V, în premieră în regiunea Cahul! Cum a avut loc evenimentul de lansare

EU4Moldova: Startup City Cahul a lansat cea de-a cincea ediție a programului de accelerare pentru startup-uri. Timp de trei luni de muncă intensivă, 11 echipe cu idei inovative vor munci cot la cot cu mentorii și experții din diferite domenii. Află detalii despre evenimentul de lansare al programului XY Accelerator V.

Evenimentul oficial de lansare a avut loc ieri, 21 septembrie, în incinta Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din orașul Cahul. În cadrul evenimentului, cele 11 echipe înrolate în program au discutat despre agenda și activitățile pentru următoarele luni, au cunoscut mentorii și au împărtășit așteptările față de program.

A cincea ediție de program este realizată de către EU4Moldova: Startup City Cahul în parteneriat cu XY Partners. În trecut, în cadrul edițiilor precedente XY Accelerator, din 96 startupuri accelerate, 15 echipe au obținut investiții în valoare de 393000$, au muncit cu peste 80 mentori și au obținut acces la o comunitate extinsă de experți și investitori locali.

Participanții selectați în XY Accelerator V vor beneficia de audit al organizării afacerilor și de plan de acțiuni elaborat în mod personalizat, vor participa la ateliere tematice, sesiuni cu peste 30 mentori, iar la final de program vor participa la un eveniment Demo Day, în cadrul căruia își vor prezenta companiile în fața comunității de investitori.

Jānis Mažeiks, Ambasador al Uniunii Europene în Republica Moldova a menționat în cadrul evenimentului că: „Inițiativa pe care o lansăm astăzi va oferi informații actualizate despre tendințele de afaceri și instrumentele moderne solicitate de piață. Lansarea unui start-up nu este o sarcină ușoară, mai ales în aceste vremuri dificile. Iată de ce Programul de Accelerare vă va ajuta în acest parcurs, facilitând schimbul de experiență cu alte start-up-uri și oferind informații despre potențialele surse de finanțare. Succesul dumneavoastră va contribui la dezvoltarea economică a regiunii, crearea de noi locuri de muncă, atragerea investițiilor. Sprijinul Uniunii Europene pentru lansarea și implementarea acestui Program de Accelerare este îndreptat către oportunitățile tot mai mari de dezvoltare economică și socială a regiunii Cahul, pentru ca voi, dragi prieteni, să vă puteți realiza visele aici, acasă, să dezvoltați afaceri, să aveți o viață prosperă și condiții de viață moderne.”

Pe lângă lucrul cu mentori precum Olga Melniciuc, Alexandru Lebedev, Traian Chivriga, Vladimir Balaban și alții, echipele vor participa la ateliere dedicate dezvoltării de produs, marketing eficient, vânzări și negocieri, suport clienți și atragerea investițiilor.

„În momente de criză startup-urile sunt cele care găsesc soluții inovative. În 2022 sunt minim 22 de startup-uri care au înregistrat creșteri de 8000%. Unele vin din Asia, unele din SUA, altele din Europa. Prin programele lansate suntem în așteptarea acelei idei care va crește exponențial, de ce nu din Cahul. Antreprenorii sunt deseori cei care acceptă provocările și inovează. Prin intermediul EU4Moldova: Startup City Cahul finanțat de Uniunea Europeană prin Suedia ne propunem să susținem antreprenorii să exceleze.”, a subliniat Ana Chirița, directoare Proiecte Strategice ATIC.

Pe 13 decembrie, la finalizarea programului, cele 11 echipe vor fi pregătiți să-și prezinte companiile în fața investitorilor pentru a atrage primele investiții.

Acest program este realizat de XY Partners în cadrul EU4Moldova: Startup City Cahul, proiect finanțat de Uniunea Europeană în parteneriat cu Suedia și implementat de ATIC.

#XY Accelerator V #start-up #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Majorarea deficitului bugetar cu aproximativ 2 miliarde de lei nu va însemna neapărat că Guvernul va cheltui efectiv toți banii prevăzuți, susține economistul Veaceslav Ioniță. În cadrul interviului „Contrasens” de la publicația ZIUA, acesta a declarat că deficitul apropiat de 6% din PIB va fi, cel mai probabil, mai mic la final de an, însă nu datorită unei situații mai bune a finanțelor publice, ci pentru că o parte dintre cheltuieli nu vor fi executate.

„Înseamnă grav, dar n-o să fie grav. N-o să se execute”, a spus Ioniță, referindu-se la deficitul bugetar.

Economistul susține că Guvernul va prioritiza plățile obligatorii, precum salariile profesorilor și compensațiile pentru perioada rece a anului, în timp ce investițiile și alte programe vor fi amânate sau reduse.

„Va fi executată plata pentru profesori. Vor fi executate plățile pentru perioada rece a anului. Nu vor fi executate investițiile și nu va fi executat Fondul Rutier și nu vor fi executate altele”, a declarat acesta.

Potrivit lui Ioniță, problema deficitului bugetar a devenit una structurală. Dacă în trecut deficitul se situa, în medie, la circa 2% din PIB, în ultimii ani acesta a ajuns la 5-6% din PIB.

„Din 2020, cu excepția anului 2021, la noi deficitul bugetar este de peste două ori mai mare decât media din ultimii ani”, a explicat economistul.

El afirmă că, în ultimii șapte ani, statul ar fi cheltuit cu aproximativ 95 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, diferența fiind acoperită prin împrumuturi.

„Noi, în șapte ani de zile, am cheltuit cu 95 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. (…) Ultimii șapte ani de zile noi trăim pe datorii”, a spus Ioniță.

Economistul atrage atenția și asupra creșterii datoriei publice, pe care o estimează la peste 150 de miliarde de lei, precum și asupra costurilor tot mai mari pentru deservirea acesteia.

Potrivit lui, până în ultimii ani o parte importantă a deficitului era acoperită din granturi și împrumuturi externe relativ ieftine, inclusiv prin programele Fondului Monetar Internațional. În prezent, însă, această sursă de finanțare s-ar fi redus considerabil.

Ioniță susține că relația cu FMI s-a deteriorat, iar Uniunea Europeană ar fi preluat o parte importantă a finanțării Republicii Moldova în 2024 și 2025. El afirmă însă că granturile externe au ajuns acum la un nivel foarte redus.

„Granturile, astăzi, la noi au ajuns la un minimum rușinos”, a declarat economistul.

În estimările sale, granturile ar reprezenta în prezent aproximativ 0,4% din PIB, față de niveluri mult mai ridicate în anii anteriori.

Ioniță consideră că o altă problemă este capacitatea redusă a autorităților de a pregăti proiecte de dezvoltare care să atragă finanțări europene. El susține că o parte importantă a sprijinului extern primit în ultimii ani a fost determinată de contextul geopolitic, energetic și electoral, și nu de existența unor proiecte majore de investiții.

„Noi capacitatea de a genera proiecte nu avem. Toate granturile pe care le-am obținut le-am obținut doar motivate politic din Uniunea Europeană”, a afirmat economistul.

În opinia sa, Republica Moldova ar avea nevoie, pentru modernizarea infrastructurii și apropierea de standardele Uniunii Europene, de investiții anuale echivalente cu 7-10% din PIB, ceea ce ar însemna aproximativ 1,5 miliarde de euro.

Pe fondul reducerii finanțării externe, statul este obligat să se împrumute tot mai mult de pe piața internă, unde costurile au crescut.

„Finanțarea pe intern s-a scumpit. Era 9%, acum e 10,2%, 10,3%, 10,4%”, a spus Ioniță.

Economistul susține că aceasta este una dintre cele mai mari vulnerabilități pentru buget, întrucât o parte tot mai mare din veniturile statului este direcționată spre plata dobânzilor și refinanțarea datoriilor vechi.

În același timp, Ioniță atrage atenția asupra contradicției dintre angajamentul de reducere a deficitului și decizia actuală de majorare a acestuia.

„Avem deficitul 5%, trebuie să-l reducem la 3% și îl creștem la 6%”, a ironizat economistul.

În opinia sa, dacă finanțarea externă nu va reveni la nivelurile anterioare, Guvernul va avea doar două variante: să se împrumute mai scump pe piața internă sau să reducă cheltuielile planificate. Ioniță consideră că scenariul cel mai probabil este neexecutarea unei părți importante a investițiilor prevăzute în buget.

#deficit #buget #bani