Putin interzice exporturile de petrol rusesc către ţările care impun plafonarea preţurilor

Vladimir Putin a transmis marţi răspunsul Rusiei la plafonarea preţurilor în Occident, semnând un decret care interzice furnizarea de ţiţei şi produse petroliere începând cu 1 februarie, timp de cinci luni, către ţările care impun acest plafon, transmite Reuters.

Grupul celor şapte mari puteri, Uniunea Europeană şi Australia au convenit în această lună asupra unui plafon de preţ de 60 de dolari pe baril pentru ţiţeiul rusesc transportat pe mare, începând cu 5 decembrie, din cauza „operaţiunii militare speciale” a Moscovei în Ucraina.

Decretul, publicat pe un portal guvernamental şi pe site-ul Kremlinului, a fost prezentat ca un răspuns direct la „acţiunile neprietenoase şi în contradicţie cu dreptul internaţional ale Statelor Unite şi ale statelor străine şi ale organizaţiilor internaţionale care li se alătură”.

„Livrările de petrol şi produse petroliere ruseşti către entităţi şi persoane fizice străine sunt interzise, cu condiţia ca în contractele pentru aceste livrări să fie prevăzută, direct sau indirect, utilizarea unui mecanism de fixare a preţului maxim”, se arată în decret, referindu-se în mod special la Statele Unite şi la alte state străine care au impus plafonarea preţurilor.

Decretul, care include o clauză care îi permite lui Putin să anuleze interdicţia în cazuri speciale, a precizat: „Aceasta… intră în vigoare la 1 februarie 2023 şi se aplică până la 1 iulie 2023”.

Exporturile de petrol brut vor fi interzise de la 1 februarie, dar data interzicerii produselor petroliere va fi stabilită de guvernul rus şi ar putea fi după 1 februarie.

Plafonarea preţurilor, nemaiîntâlnită nici măcar pe vremea Războiului Rece dintre Occident şi Uniunea Sovietică, are ca scop paralizarea visteria statului rus şi a eforturilor militare ale Moscovei în Ucraina.

Ministrul de finanţe Anton Siluanov a declarat marţi că deficitul bugetar al Rusiei ar putea fi mai mare decât procentul planificat de 2% din PIB în 2023, în condiţiile în care plafonarea preţului petrolului comprimă veniturile din exporturi, un obstacol fiscal suplimentar pentru Moscova în condiţiile în care cheltuieşte foarte mult pentru campania sa militară din Ucraina.

Cu toate acestea, unii analişti au declarat că plafonarea va avea un impact imediat redus asupra veniturilor din petrol pe care Moscova le obţine în prezent.

#petrol #interdictie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.