Putin interzice exporturile de petrol rusesc către ţările care impun plafonarea preţurilor

Vladimir Putin a transmis marţi răspunsul Rusiei la plafonarea preţurilor în Occident, semnând un decret care interzice furnizarea de ţiţei şi produse petroliere începând cu 1 februarie, timp de cinci luni, către ţările care impun acest plafon, transmite Reuters.

Grupul celor şapte mari puteri, Uniunea Europeană şi Australia au convenit în această lună asupra unui plafon de preţ de 60 de dolari pe baril pentru ţiţeiul rusesc transportat pe mare, începând cu 5 decembrie, din cauza „operaţiunii militare speciale” a Moscovei în Ucraina.

Decretul, publicat pe un portal guvernamental şi pe site-ul Kremlinului, a fost prezentat ca un răspuns direct la „acţiunile neprietenoase şi în contradicţie cu dreptul internaţional ale Statelor Unite şi ale statelor străine şi ale organizaţiilor internaţionale care li se alătură”.

„Livrările de petrol şi produse petroliere ruseşti către entităţi şi persoane fizice străine sunt interzise, cu condiţia ca în contractele pentru aceste livrări să fie prevăzută, direct sau indirect, utilizarea unui mecanism de fixare a preţului maxim”, se arată în decret, referindu-se în mod special la Statele Unite şi la alte state străine care au impus plafonarea preţurilor.

Decretul, care include o clauză care îi permite lui Putin să anuleze interdicţia în cazuri speciale, a precizat: „Aceasta… intră în vigoare la 1 februarie 2023 şi se aplică până la 1 iulie 2023”.

Exporturile de petrol brut vor fi interzise de la 1 februarie, dar data interzicerii produselor petroliere va fi stabilită de guvernul rus şi ar putea fi după 1 februarie.

Plafonarea preţurilor, nemaiîntâlnită nici măcar pe vremea Războiului Rece dintre Occident şi Uniunea Sovietică, are ca scop paralizarea visteria statului rus şi a eforturilor militare ale Moscovei în Ucraina.

Ministrul de finanţe Anton Siluanov a declarat marţi că deficitul bugetar al Rusiei ar putea fi mai mare decât procentul planificat de 2% din PIB în 2023, în condiţiile în care plafonarea preţului petrolului comprimă veniturile din exporturi, un obstacol fiscal suplimentar pentru Moscova în condiţiile în care cheltuieşte foarte mult pentru campania sa militară din Ucraina.

Cu toate acestea, unii analişti au declarat că plafonarea va avea un impact imediat redus asupra veniturilor din petrol pe care Moscova le obţine în prezent.

#petrol #interdictie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.