Putin interzice exporturile de petrol rusesc către ţările care impun plafonarea preţurilor

Vladimir Putin a transmis marţi răspunsul Rusiei la plafonarea preţurilor în Occident, semnând un decret care interzice furnizarea de ţiţei şi produse petroliere începând cu 1 februarie, timp de cinci luni, către ţările care impun acest plafon, transmite Reuters.

Grupul celor şapte mari puteri, Uniunea Europeană şi Australia au convenit în această lună asupra unui plafon de preţ de 60 de dolari pe baril pentru ţiţeiul rusesc transportat pe mare, începând cu 5 decembrie, din cauza „operaţiunii militare speciale” a Moscovei în Ucraina.

Decretul, publicat pe un portal guvernamental şi pe site-ul Kremlinului, a fost prezentat ca un răspuns direct la „acţiunile neprietenoase şi în contradicţie cu dreptul internaţional ale Statelor Unite şi ale statelor străine şi ale organizaţiilor internaţionale care li se alătură”.

„Livrările de petrol şi produse petroliere ruseşti către entităţi şi persoane fizice străine sunt interzise, cu condiţia ca în contractele pentru aceste livrări să fie prevăzută, direct sau indirect, utilizarea unui mecanism de fixare a preţului maxim”, se arată în decret, referindu-se în mod special la Statele Unite şi la alte state străine care au impus plafonarea preţurilor.

Decretul, care include o clauză care îi permite lui Putin să anuleze interdicţia în cazuri speciale, a precizat: „Aceasta… intră în vigoare la 1 februarie 2023 şi se aplică până la 1 iulie 2023”.

Exporturile de petrol brut vor fi interzise de la 1 februarie, dar data interzicerii produselor petroliere va fi stabilită de guvernul rus şi ar putea fi după 1 februarie.

Plafonarea preţurilor, nemaiîntâlnită nici măcar pe vremea Războiului Rece dintre Occident şi Uniunea Sovietică, are ca scop paralizarea visteria statului rus şi a eforturilor militare ale Moscovei în Ucraina.

Ministrul de finanţe Anton Siluanov a declarat marţi că deficitul bugetar al Rusiei ar putea fi mai mare decât procentul planificat de 2% din PIB în 2023, în condiţiile în care plafonarea preţului petrolului comprimă veniturile din exporturi, un obstacol fiscal suplimentar pentru Moscova în condiţiile în care cheltuieşte foarte mult pentru campania sa militară din Ucraina.

Cu toate acestea, unii analişti au declarat că plafonarea va avea un impact imediat redus asupra veniturilor din petrol pe care Moscova le obţine în prezent.

#petrol #interdictie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții