Putin interzice exporturile de petrol rusesc către ţările care impun plafonarea preţurilor

Vladimir Putin a transmis marţi răspunsul Rusiei la plafonarea preţurilor în Occident, semnând un decret care interzice furnizarea de ţiţei şi produse petroliere începând cu 1 februarie, timp de cinci luni, către ţările care impun acest plafon, transmite Reuters.

Grupul celor şapte mari puteri, Uniunea Europeană şi Australia au convenit în această lună asupra unui plafon de preţ de 60 de dolari pe baril pentru ţiţeiul rusesc transportat pe mare, începând cu 5 decembrie, din cauza „operaţiunii militare speciale” a Moscovei în Ucraina.

Decretul, publicat pe un portal guvernamental şi pe site-ul Kremlinului, a fost prezentat ca un răspuns direct la „acţiunile neprietenoase şi în contradicţie cu dreptul internaţional ale Statelor Unite şi ale statelor străine şi ale organizaţiilor internaţionale care li se alătură”.

„Livrările de petrol şi produse petroliere ruseşti către entităţi şi persoane fizice străine sunt interzise, cu condiţia ca în contractele pentru aceste livrări să fie prevăzută, direct sau indirect, utilizarea unui mecanism de fixare a preţului maxim”, se arată în decret, referindu-se în mod special la Statele Unite şi la alte state străine care au impus plafonarea preţurilor.

Decretul, care include o clauză care îi permite lui Putin să anuleze interdicţia în cazuri speciale, a precizat: „Aceasta… intră în vigoare la 1 februarie 2023 şi se aplică până la 1 iulie 2023”.

Exporturile de petrol brut vor fi interzise de la 1 februarie, dar data interzicerii produselor petroliere va fi stabilită de guvernul rus şi ar putea fi după 1 februarie.

Plafonarea preţurilor, nemaiîntâlnită nici măcar pe vremea Războiului Rece dintre Occident şi Uniunea Sovietică, are ca scop paralizarea visteria statului rus şi a eforturilor militare ale Moscovei în Ucraina.

Ministrul de finanţe Anton Siluanov a declarat marţi că deficitul bugetar al Rusiei ar putea fi mai mare decât procentul planificat de 2% din PIB în 2023, în condiţiile în care plafonarea preţului petrolului comprimă veniturile din exporturi, un obstacol fiscal suplimentar pentru Moscova în condiţiile în care cheltuieşte foarte mult pentru campania sa militară din Ucraina.

Cu toate acestea, unii analişti au declarat că plafonarea va avea un impact imediat redus asupra veniturilor din petrol pe care Moscova le obţine în prezent.

#petrol #interdictie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul bancar din Republica Moldova a încheiat luna octombrie 2025 cu un profit cumulat de 3,84 miliarde de lei cu 18,5% ai mult față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Lider detașat la capitolul profit este BC „Moldova-Agroindbank” S.A. (MAIB), cu un rezultat de aproximativ 1,54 miliarde de lei, echivalentul a circa 40% din profitul total al sectorului. Pe locul doi se află BC „Moldindconbank” S.A., cu un profit de circa 1,16 miliarde de lei (aproximativ 30% din total), iar topul este completat de B.C. „Victoriabank” S.A., cu aproximativ 419 milioane de lei (circa 11%). Împreună, aceste trei bănci cumulează peste 80% din profitul înregistrat de întregul sistem bancar.

OTP Bank S.A. a înregistrat un profit de circa 414 milioane de lei, urmată de „FinComBank” S.A. (aproximativ 121 milioane de lei), B.C. „EXIMBANK” S.A. (circa 74 milioane de lei) și B.C. „ENERGBANK” S.A. (aproximativ 38,5 milioane de lei). Băncile mai mici din sistem – B.C. „ProCredit Bank” S.A., BC „EuroCreditBank” S.A. și B.C. „COMERTBANK” S.A. – au raportat, la rândul lor, profituri pozitive, însă cu ponderi reduse în totalul sectorului.

BNM susține că băncile sunt bine capitalizate, cu un nivel total al capitalurilor proprii de circa 29,7 miliarde de lei și active de aproape 183 miliarde de lei.