Putin mai are o trompetă – sultanul Erdogan. Turcia va juca după cum cântă liderul de la Kremlin

09 Aug. 2022, 09:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Aug. 2022, 09:55 // Actual //  bani.md

Când Rusia a cerut anul acesta Europei să plătească în ruble pentru gazele pe are i le vinde, guvernul ungar nu a ezitat. Cu puţin timp înainte de invazia rusă din Ucraina, Ungaria încheiase un nou acord pe termen foarte lung cu Gazprom. Specialiştii occidentali în geopolitică spun că Budapesta joacă după cum îi cântă Rusia şi şi-a adâncit de bună voie dependenţa de gaze­le ruseşti pentru că acestea i-ar oferi siguranţă energetică şi i-ar proteja consumatorii de criza costului vieţii, în plină desfăşurare acum.

În Ungaria, inflaţia se apropie de 13%, nivel ridicat, dar nici de departe comparabil cu cel din, spre exemplu, Cehia, unde indicatorul este aşteptat să ajungă la aproape 20%, conform ING. În Polonia, ţara euro­pea­nă care a făcut cele mai mari eforturi pentru a deveni independentă faţă de importurile de energie rusă, inflaţia este de 15%.

Însă Turcia s-a dus şi mai departe: inflaţia este de 80%. De aceea, orice levier pe care guvernul de la Ankara îl poate folosi pentru a domoli scumpirile este binevenit. Acordul intermediat de Turcia între Ucraina şi Rusia care permite exportul de cereale şi alte ali­mente sau furaje ucrainene pe Marea Neagră a fost lăudat până şi de Papa de la Roma.

Acordul înlesneşte şi exporturile de cereale ale Rusiei. Turcia importă cereale, aşa cum importă şi cea mai mare parte a energiei folosite. Mai recent, guvernul turc a anunţat că va plăti cu ruble o parte din gazele naturale im­portate din Rusia. Aceas­ta a fost de fapt o confirmare pentru că vestea a venit mai întâi de la Moscova.

Unii observatori au su­bliniat un alt aspect al acestei strategii: Turcia îşi dedolari­zează importurile de energie. De asemenea, Bloomberg scrie că cinci bănci turceşti au adoptat sistemul de plăţi rusesc Mir, considerat o piesă de bază a ceea ce este cunoscut ca Fortăreaţa Rusia, efortul Moscovei de a ieşi de sub influenţa sistemului financiar occidental şi de a se proteja astfel de sancţiunile Vestului.

Analiştii occidentali se tem că în felul acesta Turcia, un stat membru al NATO, se apropie periculos de mult de Rusia, la un nivel la care nici Ungaria, şi ea stat membru al NATO, n-a ajuns. Cotidianul turc Dunya scrie, citat de bne IntelliNews, că depozitele din porturile turceşti sunt pline de mărfuri şi produse destinate Rusiei.

Ziarul citează surse din sectorul de logistică şi explică situaţia prin faptul că Turcia ajută Rusia să ocolească sancţiunile impuse de SUA, UE şi alte state occidentale Rusiei după ce aceasta a invadat Ucraina. Guvernul turc nu s-a aliniat răspunsului occidental şi susţine că trebuie să rămână în relaţii bune atât cu Kievul, cât şi cu Moscova pentru a-şi păstra statutul de intermediar de încredere în negocierile pentru pace.

Totuşi, notează bne IntelliNews, se spune că administraţia de la Washington este din ce în ce mai iritată de faptul că preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan se afişează tot mai des cu omologul rus, Vladimir Putin, şi cu cel iranian, Ebrahim Rais.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.