Putin, manipulat de apropiați. „Păpușarii” din spatele războiului

Vladimir Putin nu a fost convins să atace Ucraina

Încă de la început, Nikolai Patrușev și Aleksander Bortnikov s-au aflat în spatele deciziei de a invada Ucraina. Potrivit jurnaliștilor cu surse în interiorul guvernului rus, oficialii aveau planul de atac încă de la sfârșitul verii 2021. Deși la acel moment nu aveau o strategie bine definită, au reușit într-un final să-l convingă și pe Vladimir Putin că ideea lor este una bună.

Graba forțelor de securitate ruse se explică prin „lipsa de timp” din cauza vârstei respectabile a liderului de la Kremlin, care a împlinit 70 de ani în octombrie.

Cei doi au fost convinși că nu va mai exista un moment la fel de prielnic pentru a rezolva problema „agresiunii vestice”.

Ei început să-l încurajeze nu numai pe Putin, ci și pe Șoigu să intre în război împotriva Ucrainei. Ministrul Apărării s-a îndoit de oportunitatea acestei idei până la final, dar a devenit un „executor tăcut al ordinelor”.

Anturajul lui Putin nu știau de planul invadării Ucrainei

Potrivit The Times, majoritatea apropiaților președintelui rus nu erau conștienți de intenția unei invazii, ci au aflat despre asta doar cu câteva zile înainte.

Un „prieten de familie” al președintelui rus, cu care au vorbit jurnaliștii, a susținut că majoritatea membrilor Consiliului de Securitate al Rusiei au aflat despre invazie în timpul unei întâlniri din 21 februarie.

Chiar și ministrul Afacerilor Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a fost printre cei care nu au știut de planul de a ataca Kievul până în ultimul moment. Sursa susține că nu a fost pe deplin de acord cu forțele de securitate ale lui Putin în această problemă, potrivit știripesurse.ro.

Acum, Vladimir Putin se află în ipostaza celui care trebuie să le dea explicații marilor oligarhi cu privire la acțiunile sale, pentru a nu-și pierde propria influență.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.