Putin nu mai are nicio șansă! Acuzații de genocid. Curtea Internațională de Justiție iese la rampă

Tribunalul Internațional de la Haga va organiza audieri publice începând de luni, săptămâna viitoare, cu privire la acuzațiile de genocid în Ucraina, potrivit CNN.

Într-o declarație, instituția a spus că luni și marți, săptămâna viitoare, vor avea loc audieri publice cu privire la „cazul privind acuzațiile de genocid conform Convenției pentru prevenirea și pedepsirea crimei de genocid (Ucraina împotriva Federației Ruse)”.

În cererea sa de inițiere a procedurii împotriva Rusiei, Ucraina a spus că Rusia a „pretins în mod fals că au avut loc acte de genocid” în regiunile separatiste Lugansk și Donețk, adăugând că Rusia a declarat și implementat ulterior o „operațiune militară specială” împotriva Ucrainei, potrivit un comunicat de presă anterior al Tribunalului.

Ucraina a negat aceste afirmații în cererea sa și a acuzat Rusia că „planifică acte de genocid” în țară, potrivit comunicatului de presă.

Audierile vor avea loc la Palatul Păcii din Haga, sediul Curții, și vor fi dedicate cererii Ucrainei de indicare a măsurilor provizorii, se arată în comunicat. În acest sens, președintele Tribunalul Internațional de la Haga, judecătorul Joan E. Donoghue, a trimis „o comunicare urgentă” ministrului Afacerilor Externe al Federației Ruse.

În comunicarea Tribunalului se spunea: „Am onoarea să mă refer la Cererea de indicare a măsurilor provizorii depusă în cadrul procedurii inițiate de Ucraina împotriva Federației Ruse la 26 februarie 2022. Acționând în conformitate cu articolul 74, alineatul 4, din Regulamentul Curții, prin prezenta atrag atenția Federației Ruse asupra necesității de a acționa astfel încât să permită oricărei ordonanțe pe care Curtea o poate pronunța cu privire la cererea de măsuri provizorii să-și producă efectele corespunzătoare”.

Tribunalul Internațional de la Haga a declarat marți că, având în vedere pandemia de Covid-19, audierile de săptămâna viitoare vor avea loc într-un format hibrid. Acesta a spus că unii membri ai Curții vor participa la procedurile în persoană, în Sala Mare a Justiției, în timp ce alții vor participa de la distanță prin legătură video.

#Haga #justiție #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.