Putin nu mai are nicio șansă! Acuzații de genocid. Curtea Internațională de Justiție iese la rampă

Tribunalul Internațional de la Haga va organiza audieri publice începând de luni, săptămâna viitoare, cu privire la acuzațiile de genocid în Ucraina, potrivit CNN.

Într-o declarație, instituția a spus că luni și marți, săptămâna viitoare, vor avea loc audieri publice cu privire la „cazul privind acuzațiile de genocid conform Convenției pentru prevenirea și pedepsirea crimei de genocid (Ucraina împotriva Federației Ruse)”.

În cererea sa de inițiere a procedurii împotriva Rusiei, Ucraina a spus că Rusia a „pretins în mod fals că au avut loc acte de genocid” în regiunile separatiste Lugansk și Donețk, adăugând că Rusia a declarat și implementat ulterior o „operațiune militară specială” împotriva Ucrainei, potrivit un comunicat de presă anterior al Tribunalului.

Ucraina a negat aceste afirmații în cererea sa și a acuzat Rusia că „planifică acte de genocid” în țară, potrivit comunicatului de presă.

Audierile vor avea loc la Palatul Păcii din Haga, sediul Curții, și vor fi dedicate cererii Ucrainei de indicare a măsurilor provizorii, se arată în comunicat. În acest sens, președintele Tribunalul Internațional de la Haga, judecătorul Joan E. Donoghue, a trimis „o comunicare urgentă” ministrului Afacerilor Externe al Federației Ruse.

În comunicarea Tribunalului se spunea: „Am onoarea să mă refer la Cererea de indicare a măsurilor provizorii depusă în cadrul procedurii inițiate de Ucraina împotriva Federației Ruse la 26 februarie 2022. Acționând în conformitate cu articolul 74, alineatul 4, din Regulamentul Curții, prin prezenta atrag atenția Federației Ruse asupra necesității de a acționa astfel încât să permită oricărei ordonanțe pe care Curtea o poate pronunța cu privire la cererea de măsuri provizorii să-și producă efectele corespunzătoare”.

Tribunalul Internațional de la Haga a declarat marți că, având în vedere pandemia de Covid-19, audierile de săptămâna viitoare vor avea loc într-un format hibrid. Acesta a spus că unii membri ai Curții vor participa la procedurile în persoană, în Sala Mare a Justiției, în timp ce alții vor participa de la distanță prin legătură video.

#Haga #justiție #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile bugetului public național au ajuns la 125,6 miliarde de lei, în creștere cu 15,3 miliarde de lei sau 13,8% față de anul precedent, arată datele cu privire la executarea bugetului public, publicate de Ministerul Finanțelor. Creșterea este susținută în principal de majorarea încasărilor din impozite, TVA și contribuții sociale.

Încasările din impozite și taxe au totalizat 75,9 miliarde de lei, cu 10,8% mai mult decât anul trecut. TVA rămâne cea mai importantă sursă, cu 37,4 miliarde de lei, în creștere cu 4 miliarde de lei (+12%). Avansul a fost înregistrat la TVA pentru bunurile și serviciile produse pe teritoriul Republicii Moldova, care a crescut cu aproape 20%, semn al unei activități economice interne mai intense.

Și accizele au adus mai mulți bani la buget. Este vorba de 12,6 miliarde de lei, cu un plus de 1,14 miliarde de lei față de anul precedent, în special pe fondul creșterii accizelor la produsele fabricate intern (+33%).

Pe partea de cheltuieli, bugetul a înregistrat o creștere similară cu cea a veniturilor. Cheltuielile totale și activele nefinanciare au ajuns la 139,9 miliarde de lei, în urcare cu 16,9 miliarde de lei (+13,7%).

Cele mai mari majorări s-au produs la: prestații sociale – 51,5 miliarde de lei, cu un plus de 6,8 miliarde de lei (+15,2%), cheltuieli de personal – 31,4 miliarde de lei, în creștere cu 3,6 miliarde de lei și bunuri și servicii – aproape 25 miliarde de lei, cu un avans de 11,7%.

În același timp, subvențiile au scăzut cu aproape 800 milioane de lei, până la 5 miliarde de lei, în timp ce granturile acordate au crescut de peste două ori, depășind 5,8 miliarde de lei.

În pofida creșterii veniturilor, deficitul bugetar s-a adâncit la 14,25 miliarde de lei, cu 1,63 miliarde de lei mai mult decât în anul precedent. Deficitul a fost acoperit în principal din surse de finanțare interne și externe.

Datele arată însă o scădere puternică a împrumuturilor externe nete, care s-au redus cu peste 8 miliarde de lei, în timp ce datoria internă a crescut semnificativ, ajungând la 6,7 miliarde de lei, în creștere cu aproape 42% față de anul precedent.