Putin nu mai are nicio șansă! Acuzații de genocid. Curtea Internațională de Justiție iese la rampă

Tribunalul Internațional de la Haga va organiza audieri publice începând de luni, săptămâna viitoare, cu privire la acuzațiile de genocid în Ucraina, potrivit CNN.

Într-o declarație, instituția a spus că luni și marți, săptămâna viitoare, vor avea loc audieri publice cu privire la „cazul privind acuzațiile de genocid conform Convenției pentru prevenirea și pedepsirea crimei de genocid (Ucraina împotriva Federației Ruse)”.

În cererea sa de inițiere a procedurii împotriva Rusiei, Ucraina a spus că Rusia a „pretins în mod fals că au avut loc acte de genocid” în regiunile separatiste Lugansk și Donețk, adăugând că Rusia a declarat și implementat ulterior o „operațiune militară specială” împotriva Ucrainei, potrivit un comunicat de presă anterior al Tribunalului.

Ucraina a negat aceste afirmații în cererea sa și a acuzat Rusia că „planifică acte de genocid” în țară, potrivit comunicatului de presă.

Audierile vor avea loc la Palatul Păcii din Haga, sediul Curții, și vor fi dedicate cererii Ucrainei de indicare a măsurilor provizorii, se arată în comunicat. În acest sens, președintele Tribunalul Internațional de la Haga, judecătorul Joan E. Donoghue, a trimis „o comunicare urgentă” ministrului Afacerilor Externe al Federației Ruse.

În comunicarea Tribunalului se spunea: „Am onoarea să mă refer la Cererea de indicare a măsurilor provizorii depusă în cadrul procedurii inițiate de Ucraina împotriva Federației Ruse la 26 februarie 2022. Acționând în conformitate cu articolul 74, alineatul 4, din Regulamentul Curții, prin prezenta atrag atenția Federației Ruse asupra necesității de a acționa astfel încât să permită oricărei ordonanțe pe care Curtea o poate pronunța cu privire la cererea de măsuri provizorii să-și producă efectele corespunzătoare”.

Tribunalul Internațional de la Haga a declarat marți că, având în vedere pandemia de Covid-19, audierile de săptămâna viitoare vor avea loc într-un format hibrid. Acesta a spus că unii membri ai Curții vor participa la procedurile în persoană, în Sala Mare a Justiției, în timp ce alții vor participa de la distanță prin legătură video.

#Haga #justiție #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).