Gigantul petrolier ExxonMobil se retrage din Rusia. Activele din această țară sunt evaluate la 4 miliarde de dolari

Gigantul petrolier american ExxonMobil a anunţat marţi că se va retrage din ultimul său proiect major din Rusia şi nu va mai investi în ţară, urmând astfel exemplul multor concurenţi internaţionali după invazia Ucrainei, notează AFP.

În numele unui consorţiu incluzând filiale ale companiei ruse Rosneft, o companie indiană şi o companie japoneză, ExxonMobil gestionează din 1995 proiectul Sakhalin-1, situat în extremitatea de est a ţării, în nordul Japoniei, şi deţine 30% din active.

„Ca răspuns la evenimentele recente, începem procesul de închidere a operaţiunilor şi luăm măsuri pentru a ieşi treptat” din acest proiect petrolier, a indicat grupul într-un comunicat. „Având în vedere situaţia actuală”, ExxonMobil a ales să nu investească în noi proiecte în Rusia.

Moscova a lansat joi invazia Ucrainei, provocând o undă de şoc la nivel internaţional şi declanşând o salvă de sancţiuni economice occidentale împotriva Rusiei. Multe companii au ales să se distanţeze, începând cu sectorul energetic.

ExxonMobil urmează, astfel, exemplul unor concurenţi internaţionali, precum grupurile britanice Shell şi BP, italianul Eni sau norvegianul Equinor, care şi-au propus să renunţe la acţiunile lor în mai multe proiecte comune cu companii ruseşti.

Francezii de la TotalEnergies au înclinat mai degrabă spre statu quo, alegând să nu părăsească Rusia, dar să nu investească mai mulţi bani acolo.

Guvernul rus a anunţat marţi că pregăteşte un decret pentru a opri această hemoragie, impunând restricţii temporare la ieşirea investitorilor străini din activele ruseşti.

ExxonMobil a subliniat că retragerea sa din ţară nu va fi imediată.

„În calitate de operator al Sakhalin-1, avem obligaţia de a asigura siguranţa persoanelor, protecţia mediului şi integritatea operaţiunilor”, a detaliat grupul. „Procesul de încetare a activităţilor va trebui gestionat cu atenţie şi coordonat îndeaproape cu partenerii în participaţiune pentru a ne asigura că se desfăşoară în siguranţă”, a adaugă el.

Proiectul Sakhalin-1 este singurul proiect major la care ExxonMobil mai era prezent în Rusia, grupul retrăgându-se din două asociaţii mixte după impunerea unor sancţiuni anterioare împotriva Rusiei după invadarea Peninsulei Crimeea în 2014.

Grupul a indicat recent pe site-ul său că are birouri şi la Moscova şi Sankt Petersburg şi are aproximativ de 1.000 de angajaţi acolo.

În ultimul său raport anual, ExxonMobil şi-a evaluat activele din Rusia la aproximativ 4 miliarde de dolari, care rămâne o mică parte din activele sale totale (217 miliarde de dolari).

#ExxonMobil #companie petroliera #angajati #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Dumitru Vicol susține că Republica Moldova a ajuns să plătească dobânzi exagerat de mari pentru împrumuturile contractate pe piața internă, în condițiile în care emiterea unui eurobond ar putea fi semnificativ mai ieftină. Potrivit calculelor sale, diferența ar putea aduce statului economii de aproximativ 2,3 miliarde de lei pe parcursul a șapte ani.

Vicol afirmă că problema s-a acumulat în ultimii ani, când statul a majorat cheltuielile pentru compensarea facturilor la energie, salarii, pensii și alte măsuri de sprijin. În timp ce aceste decizii au venit ca răspuns la o succesiune de crize, cheltuielile au crescut mai repede decât veniturile, iar deficitele au fost finanțate în bună parte prin împrumuturi interne pe termen scurt.

Economistul atrage atenția că numai serviciul datoriei de stat este prevăzut să coste în 2026 circa 6,5 miliarde de lei, sumă de 3,3 ori mai mare decât cheltuielile pentru apărarea națională.

În august, dobânda medie ponderată la valorile mobiliare de stat (VMS) a ajuns la 9,97%, cel mai ridicat nivel din aprilie 2023. Nivelul rămâne sub maximul de aproape 22% înregistrat în toamna anului 2022, însă Vicol consideră că adevărata problemă este persistența dobânzilor ridicate.

Potrivit acestuia, statul plătește de 18 luni consecutiv o dobândă cu peste două puncte procentuale mai mare decât rata Băncii Naționale, cea mai lungă asemenea perioadă din 2017 încoace. Prin comparație, între 2017 și pandemie, dobânda medie la VMS era de 5,94%, iar până în 2019 statul reușea să se împrumute chiar sub rata BNM.

Vicol respinge explicația potrivit căreia situația ar fi provocată exclusiv de inflație sau de politica monetară. La titlurile cu scadența de un an, Moldova plătește cu 2,65 puncte procentuale peste rata băncii centrale, față de 2,03 puncte în Bosnia, 0,25 puncte în Albania, în timp ce Macedonia de Nord se află cu 0,15 puncte sub rata de politică monetară.

Raportată la inflație, diferența în cazul Moldovei ajunge, potrivit economistului, la 3,81 puncte procentuale, în timp ce în Albania este negativă, de minus 0,65 puncte.

Alte state din regiune au renunțat practic la dependența de finanțările foarte scurte. Serbia, Kosovo și Muntenegru nu mai emit titluri cu maturități sub un an, susține Vicol. Serbia se finanțează inclusiv prin obligațiuni pe cinci ani în moneda națională și pe 15 ani în euro, iar Kosovo utilizează obligațiuni cu maturități între doi și zece ani.

„Ei au ieșit din capcana refinanțării permanente. Noi suntem încă în ea”, afirmă economistul, care vede problema drept una structurală, determinată de cheltuieli fixe ridicate, deficit în creștere și împrumuturi contractate aproape exclusiv pe termen scurt.

Una dintre soluțiile propuse este lansarea unui eurobond moldovenesc. Vicol amintește că o asemenea emisiune este discutată de aproape șapte ani, însă a fost amânată în repetate rânduri pe motiv că VMS-urile și finanțările de la instituțiile internaționale ar fi mai avantajoase.

Economistul spune că a refăcut calculele pentru o emisiune ipotetică de 500 de milioane de euro realizată în noiembrie 2019, cu o maturitate de șapte ani și o dobândă de 5,5%. Comparată cu refinanțarea aceleiași sume pe piața internă la fiecare șase luni și luând în calcul inclusiv evoluția cursului valutar, economia ar fi fost de 1,57 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 2,1 miliarde de lei în banii de astăzi.

Vicol afirmă că a repetat calculul pentru fiecare lună noiembrie începând din 2019, iar concluzia a rămas aceeași: eurobondul ar fi fost mai avantajos.

În condițiile actuale, economistul estimează riscul de țară al Republicii Moldova la aproximativ trei puncte procentuale. Cu obligațiunile germane pe șapte ani la un randament de 3,16%, un eventual eurobond moldovenesc ar putea avea o dobândă estimată la aproximativ 6,16% în euro, comparativ cu 9,97% pentru VMS-urile în lei.

Luând în calcul și o depreciere a leului similară celei din ultimii șapte ani, Vicol estimează o economie de aproximativ 2,3 miliarde de lei pe șapte ani. În luna iunie, când randamentul obligațiunilor germane era de 2,69%, costul estimat al eurobondului ar fi fost de aproximativ 5,7%.

Pe lângă costurile mai mici, o asemenea emisiune ar putea, în opinia economistului, să reducă presiunea asupra pieței interne și implicit dobânzile, să ofere băncilor moldovenești un reper pentru finanțarea de pe piețele internaționale și să contribuie la dezvoltarea pieței de capital și, ulterior, a fondurilor de pensii.

Emiterea unui eurobond figurează deja în programul Ministerului Finanțelor privind managementul datoriei de stat pe termen mediu pentru perioada 2025–2027. Vicol amintește că premierul Vasile Tofan a inclus această măsură și în programul de guvernare, iar manifestul „Europa 2028” prevede lansarea eurobondului pentru ca Republica Moldova „să nu mai fie orfanii Europei la capitolul piață de capital”.

„Avem nevoie de curaj, iar acest guvern are curaj. Să lansăm acest eurobond cât de curând, mai ales când și de la Bruxelles ne încurajează deja să o facem”, conchide Dumitru Vicol.