Putin primește prima lovitură din 2023: Visteria Rusiei începe să se golească masiv

Războiul declanșat de Putin în Ucraina, care durează de zece luni, a avut consecințe grave pe piața internațională de energie.

Însă, acum sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei încep să-și arate efectele, iar liderul de la Kremlin primește prima lovitură din 2023, care afectează masiv cufărul cu bani al Moscovei. Astfel, producția de petrol a Rusiei va scădea de la 1 ianuarie 2023 cu 500.000-700.000 de barili pe zi, ceea ce înseamnă pierderi la bugetul de stat de peste 1 miliard de dolari lunar.

În timp ce președintele rus, Vladimir Putin, a spus că va semna un decret privind răspunsul Rusiei la plafonarea prețurilor petrolului din Occident, viceprim-ministrul Alexander Novak a afirmat că producția de țiței ar putea fi redusă cu 5 până la 7% la începutul lui 2023, potrivit RFI.

Vorbind vineri, 23 decembrie 2022, la televiziunea de stat, Novak a spus că Rusia ar putea reduce producția cu 500.000-700.000 de barili pe zi, ca răspuns la plafonul de preț introdus de Occident la începutul lunii decembrie, din cauza invaziei Rusiei asupra Ucrainei. Acest lucru poate duce la o scădere de 15-20 de milioane de barili pe lună, ceea ce ar afecta bugetul de stat și fondurile necesare mașinii de război a lui Putin.

Rusia a spus că nu va respecta plafonul chiar dacă va trebui să reducă producția. Uniunea Europeană, țările G7 și Australia au introdus un plafon de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc, cu scopul de a restrânge veniturile Rusiei.

Pe lângă plafon, UE a impus un embargo asupra importurilor de țiței rusești pe mare, în urma unor măsuri similare ale Statelor Unite, Canada, Japonia și Marea Britanie. Putin a declarat joi reporterilor că va emite un decret luni sau marți cu privire la acțiunile ca răspuns la plafon.

Novak a spus că decretul va interzice vânzările de petrol și produse petroliere către țările care se alătură plafonului de preț și companiile care cer respectarea acestuia. Se pare că Rusia nu a putut să-și redirecționeze pe deplin exporturile de petrol din Europa către alte piețe.

Doar patru țări sunt acum dispuse să cumpere petrol rusesc, inclusiv Bulgaria, China, India și Turcia. Prețurile globale ale petrolului sunt cu aproximativ 40 de dolari pe baril sub nivelul maxim din acest an și, în unele cazuri, petrolul rusesc a fost vândut pe piețele de export la un cost de producție mai mic.

Să menționăm că Uniunea Europeană, țările G7 și Australia au introdus un plafon de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc, în vigoare de la 5 decembrie 2022, pe lângă embargoul Uniunii Europene asupra importurilor de țiței rusesc pe mare și angajamente similare din partea Statelor Unite, Canada, Japonia. și Marea Britanie. În plus, din 5 februarie 2023, va intra în vigoare o altă interdicție a UE pentru produsele rafinate din petrol importate din Rusia.

#visterie #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.