Putin primește prima lovitură din 2023: Visteria Rusiei începe să se golească masiv

24 Dec. 2022, 05:43
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Dec. 2022, 05:43 // Actual //  bani.md

Războiul declanșat de Putin în Ucraina, care durează de zece luni, a avut consecințe grave pe piața internațională de energie.

Însă, acum sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei încep să-și arate efectele, iar liderul de la Kremlin primește prima lovitură din 2023, care afectează masiv cufărul cu bani al Moscovei. Astfel, producția de petrol a Rusiei va scădea de la 1 ianuarie 2023 cu 500.000-700.000 de barili pe zi, ceea ce înseamnă pierderi la bugetul de stat de peste 1 miliard de dolari lunar.

În timp ce președintele rus, Vladimir Putin, a spus că va semna un decret privind răspunsul Rusiei la plafonarea prețurilor petrolului din Occident, viceprim-ministrul Alexander Novak a afirmat că producția de țiței ar putea fi redusă cu 5 până la 7% la începutul lui 2023, potrivit RFI.

Vorbind vineri, 23 decembrie 2022, la televiziunea de stat, Novak a spus că Rusia ar putea reduce producția cu 500.000-700.000 de barili pe zi, ca răspuns la plafonul de preț introdus de Occident la începutul lunii decembrie, din cauza invaziei Rusiei asupra Ucrainei. Acest lucru poate duce la o scădere de 15-20 de milioane de barili pe lună, ceea ce ar afecta bugetul de stat și fondurile necesare mașinii de război a lui Putin.

Rusia a spus că nu va respecta plafonul chiar dacă va trebui să reducă producția. Uniunea Europeană, țările G7 și Australia au introdus un plafon de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc, cu scopul de a restrânge veniturile Rusiei.

Pe lângă plafon, UE a impus un embargo asupra importurilor de țiței rusești pe mare, în urma unor măsuri similare ale Statelor Unite, Canada, Japonia și Marea Britanie. Putin a declarat joi reporterilor că va emite un decret luni sau marți cu privire la acțiunile ca răspuns la plafon.

Novak a spus că decretul va interzice vânzările de petrol și produse petroliere către țările care se alătură plafonului de preț și companiile care cer respectarea acestuia. Se pare că Rusia nu a putut să-și redirecționeze pe deplin exporturile de petrol din Europa către alte piețe.

Doar patru țări sunt acum dispuse să cumpere petrol rusesc, inclusiv Bulgaria, China, India și Turcia. Prețurile globale ale petrolului sunt cu aproximativ 40 de dolari pe baril sub nivelul maxim din acest an și, în unele cazuri, petrolul rusesc a fost vândut pe piețele de export la un cost de producție mai mic.

Să menționăm că Uniunea Europeană, țările G7 și Australia au introdus un plafon de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc, în vigoare de la 5 decembrie 2022, pe lângă embargoul Uniunii Europene asupra importurilor de țiței rusesc pe mare și angajamente similare din partea Statelor Unite, Canada, Japonia. și Marea Britanie. În plus, din 5 februarie 2023, va intra în vigoare o altă interdicție a UE pentru produsele rafinate din petrol importate din Rusia.

Realitatea Live

16 Feb. 2026, 19:36
 // Categoria: Slider // Autor:  Semionov Arina
16 Feb. 2026, 19:36 // Slider //  Semionov Arina

Agenția Invest Moldova, împreună cu Asociația Investitorilor Străini, a prezentat Studiul 4.0: Impactul Investițiilor Străine Directe asupra Economiei Republicii Moldova, care arată cum capitalul străin contribuie la competitivitatea și integrarea europeană a țării. Potrivit raportului, în 2024, Republica Moldova a atras un flux net de investiții străine de 458,4 milioane USD, menținând un stoc total de 5,471 miliarde USD, semn al încrederii investitorilor în piața locală.

Studiul evidențiază că firmele cu capital străin, deși reprezintă doar 5,7% din totalul întreprinderilor, generează 13,7% din locurile de muncă și 23,2% din cifra de afaceri națională, iar productivitatea acestora este cu aproximativ 74% mai mare decât în firmele locale. În același timp, salariul mediu lunar oferit de aceste companii este cu aproape 93% mai mare decât media în sectorul privat autohton.

Uniunea Europeană continuă să fie principalul partener al Moldovei, 86% din capitalul străin fiind de proveniență europeană, ceea ce confirmă direcția strategică a țării către integrarea în lanțurile valorice ale UE. Autorii studiului subliniază că este nevoie de un cadru coerent de politici publice, care să sporească predictibilitatea mediului de afaceri, să dezvolte infrastructura și să sprijine proiectele cu valoare adăugată ridicată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

„Investițiile străine directe rămân un pilon esențial pentru creșterea competitivității și consolidarea poziției Republicii Moldova pe piața europeană”, arată raportul.