Putin primește prima lovitură din 2023: Visteria Rusiei începe să se golească masiv

Războiul declanșat de Putin în Ucraina, care durează de zece luni, a avut consecințe grave pe piața internațională de energie.

Însă, acum sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei încep să-și arate efectele, iar liderul de la Kremlin primește prima lovitură din 2023, care afectează masiv cufărul cu bani al Moscovei. Astfel, producția de petrol a Rusiei va scădea de la 1 ianuarie 2023 cu 500.000-700.000 de barili pe zi, ceea ce înseamnă pierderi la bugetul de stat de peste 1 miliard de dolari lunar.

În timp ce președintele rus, Vladimir Putin, a spus că va semna un decret privind răspunsul Rusiei la plafonarea prețurilor petrolului din Occident, viceprim-ministrul Alexander Novak a afirmat că producția de țiței ar putea fi redusă cu 5 până la 7% la începutul lui 2023, potrivit RFI.

Vorbind vineri, 23 decembrie 2022, la televiziunea de stat, Novak a spus că Rusia ar putea reduce producția cu 500.000-700.000 de barili pe zi, ca răspuns la plafonul de preț introdus de Occident la începutul lunii decembrie, din cauza invaziei Rusiei asupra Ucrainei. Acest lucru poate duce la o scădere de 15-20 de milioane de barili pe lună, ceea ce ar afecta bugetul de stat și fondurile necesare mașinii de război a lui Putin.

Rusia a spus că nu va respecta plafonul chiar dacă va trebui să reducă producția. Uniunea Europeană, țările G7 și Australia au introdus un plafon de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc, cu scopul de a restrânge veniturile Rusiei.

Pe lângă plafon, UE a impus un embargo asupra importurilor de țiței rusești pe mare, în urma unor măsuri similare ale Statelor Unite, Canada, Japonia și Marea Britanie. Putin a declarat joi reporterilor că va emite un decret luni sau marți cu privire la acțiunile ca răspuns la plafon.

Novak a spus că decretul va interzice vânzările de petrol și produse petroliere către țările care se alătură plafonului de preț și companiile care cer respectarea acestuia. Se pare că Rusia nu a putut să-și redirecționeze pe deplin exporturile de petrol din Europa către alte piețe.

Doar patru țări sunt acum dispuse să cumpere petrol rusesc, inclusiv Bulgaria, China, India și Turcia. Prețurile globale ale petrolului sunt cu aproximativ 40 de dolari pe baril sub nivelul maxim din acest an și, în unele cazuri, petrolul rusesc a fost vândut pe piețele de export la un cost de producție mai mic.

Să menționăm că Uniunea Europeană, țările G7 și Australia au introdus un plafon de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc, în vigoare de la 5 decembrie 2022, pe lângă embargoul Uniunii Europene asupra importurilor de țiței rusesc pe mare și angajamente similare din partea Statelor Unite, Canada, Japonia. și Marea Britanie. În plus, din 5 februarie 2023, va intra în vigoare o altă interdicție a UE pentru produsele rafinate din petrol importate din Rusia.

#visterie #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.