Putin primește prima lovitură din 2023: Visteria Rusiei începe să se golească masiv

Războiul declanșat de Putin în Ucraina, care durează de zece luni, a avut consecințe grave pe piața internațională de energie.

Însă, acum sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei încep să-și arate efectele, iar liderul de la Kremlin primește prima lovitură din 2023, care afectează masiv cufărul cu bani al Moscovei. Astfel, producția de petrol a Rusiei va scădea de la 1 ianuarie 2023 cu 500.000-700.000 de barili pe zi, ceea ce înseamnă pierderi la bugetul de stat de peste 1 miliard de dolari lunar.

În timp ce președintele rus, Vladimir Putin, a spus că va semna un decret privind răspunsul Rusiei la plafonarea prețurilor petrolului din Occident, viceprim-ministrul Alexander Novak a afirmat că producția de țiței ar putea fi redusă cu 5 până la 7% la începutul lui 2023, potrivit RFI.

Vorbind vineri, 23 decembrie 2022, la televiziunea de stat, Novak a spus că Rusia ar putea reduce producția cu 500.000-700.000 de barili pe zi, ca răspuns la plafonul de preț introdus de Occident la începutul lunii decembrie, din cauza invaziei Rusiei asupra Ucrainei. Acest lucru poate duce la o scădere de 15-20 de milioane de barili pe lună, ceea ce ar afecta bugetul de stat și fondurile necesare mașinii de război a lui Putin.

Rusia a spus că nu va respecta plafonul chiar dacă va trebui să reducă producția. Uniunea Europeană, țările G7 și Australia au introdus un plafon de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc, cu scopul de a restrânge veniturile Rusiei.

Pe lângă plafon, UE a impus un embargo asupra importurilor de țiței rusești pe mare, în urma unor măsuri similare ale Statelor Unite, Canada, Japonia și Marea Britanie. Putin a declarat joi reporterilor că va emite un decret luni sau marți cu privire la acțiunile ca răspuns la plafon.

Novak a spus că decretul va interzice vânzările de petrol și produse petroliere către țările care se alătură plafonului de preț și companiile care cer respectarea acestuia. Se pare că Rusia nu a putut să-și redirecționeze pe deplin exporturile de petrol din Europa către alte piețe.

Doar patru țări sunt acum dispuse să cumpere petrol rusesc, inclusiv Bulgaria, China, India și Turcia. Prețurile globale ale petrolului sunt cu aproximativ 40 de dolari pe baril sub nivelul maxim din acest an și, în unele cazuri, petrolul rusesc a fost vândut pe piețele de export la un cost de producție mai mic.

Să menționăm că Uniunea Europeană, țările G7 și Australia au introdus un plafon de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc, în vigoare de la 5 decembrie 2022, pe lângă embargoul Uniunii Europene asupra importurilor de țiței rusesc pe mare și angajamente similare din partea Statelor Unite, Canada, Japonia. și Marea Britanie. În plus, din 5 februarie 2023, va intra în vigoare o altă interdicție a UE pentru produsele rafinate din petrol importate din Rusia.

#visterie #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.