Putin primește prima lovitură din 2023: Visteria Rusiei începe să se golească masiv

Războiul declanșat de Putin în Ucraina, care durează de zece luni, a avut consecințe grave pe piața internațională de energie.

Însă, acum sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei încep să-și arate efectele, iar liderul de la Kremlin primește prima lovitură din 2023, care afectează masiv cufărul cu bani al Moscovei. Astfel, producția de petrol a Rusiei va scădea de la 1 ianuarie 2023 cu 500.000-700.000 de barili pe zi, ceea ce înseamnă pierderi la bugetul de stat de peste 1 miliard de dolari lunar.

În timp ce președintele rus, Vladimir Putin, a spus că va semna un decret privind răspunsul Rusiei la plafonarea prețurilor petrolului din Occident, viceprim-ministrul Alexander Novak a afirmat că producția de țiței ar putea fi redusă cu 5 până la 7% la începutul lui 2023, potrivit RFI.

Vorbind vineri, 23 decembrie 2022, la televiziunea de stat, Novak a spus că Rusia ar putea reduce producția cu 500.000-700.000 de barili pe zi, ca răspuns la plafonul de preț introdus de Occident la începutul lunii decembrie, din cauza invaziei Rusiei asupra Ucrainei. Acest lucru poate duce la o scădere de 15-20 de milioane de barili pe lună, ceea ce ar afecta bugetul de stat și fondurile necesare mașinii de război a lui Putin.

Rusia a spus că nu va respecta plafonul chiar dacă va trebui să reducă producția. Uniunea Europeană, țările G7 și Australia au introdus un plafon de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc, cu scopul de a restrânge veniturile Rusiei.

Pe lângă plafon, UE a impus un embargo asupra importurilor de țiței rusești pe mare, în urma unor măsuri similare ale Statelor Unite, Canada, Japonia și Marea Britanie. Putin a declarat joi reporterilor că va emite un decret luni sau marți cu privire la acțiunile ca răspuns la plafon.

Novak a spus că decretul va interzice vânzările de petrol și produse petroliere către țările care se alătură plafonului de preț și companiile care cer respectarea acestuia. Se pare că Rusia nu a putut să-și redirecționeze pe deplin exporturile de petrol din Europa către alte piețe.

Doar patru țări sunt acum dispuse să cumpere petrol rusesc, inclusiv Bulgaria, China, India și Turcia. Prețurile globale ale petrolului sunt cu aproximativ 40 de dolari pe baril sub nivelul maxim din acest an și, în unele cazuri, petrolul rusesc a fost vândut pe piețele de export la un cost de producție mai mic.

Să menționăm că Uniunea Europeană, țările G7 și Australia au introdus un plafon de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc, în vigoare de la 5 decembrie 2022, pe lângă embargoul Uniunii Europene asupra importurilor de țiței rusesc pe mare și angajamente similare din partea Statelor Unite, Canada, Japonia. și Marea Britanie. În plus, din 5 februarie 2023, va intra în vigoare o altă interdicție a UE pentru produsele rafinate din petrol importate din Rusia.

#visterie #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anulat avize de racordare la rețeaua electrică aferente unei capacități totale de peste 260 MW, după expirarea termenelor de dare în exploatare a centralelor electrice din surse regenerabile. Măsura a fost însoțită de aplicarea taxei de nevalorificare, ceea ce va face aceste capacități disponibile pentru noi potențiali investitori.

În acest context, Consiliul de Administrație al ANRE a adoptat nouă hotărâri privind aplicarea taxei de nevalorificare, cu o valoare totală de peste 131 milioane de lei. Avizele anulate vizau opt proiecte de centrale fotovoltaice și un proiect de parc eolian, cu o capacitate cumulată de 262,45 MW, rezervată în rețea fără a fi utilizată pentru implementarea unor investiții reale.

ANRE precizează că eliberarea acestor capacități creează noi oportunități pentru investitorii interesați de dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă, reducând blocajele din rețea și accelerând realizarea investițiilor viabile.

Introducerea taxei de nevalorificare și a garanției de bună execuție a fost inițiată anul trecut de Ministerul Energiei, cu scopul de a responsabiliza titularii avizelor de racordare. Măsura a devenit necesară după ce o parte dintre avize au fost obținute în scopuri speculative sau nu au fost valorificate, blocând accesul la rețea pentru alte proiecte.

Potrivit prevederilor legale, titularii avizelor care nu au renunțat benevol până la 30 iunie 2025 și nu au realizat proiectele în termenele stabilite achită, la expirarea avizelor, o taxă cuprinsă între 50% și 70% din valoarea garanției financiare de bună execuție. Pentru avizele emise după această dată, noii titulari sunt obligați să depună garanția financiară chiar la obținerea avizului; în lipsa realizării centralei, garanția este reținută de operatorul de rețea și utilizată pentru mentenanță și dezvoltarea infrastructurii electrice.