Putin și-a epuizat deja în Ucraina o treime din arsenalul de rachete moderne, capabile să poarte încărcătură nucleară

Armata lui Vladimir Putin a epuizat până acum în Ucraina aproape o treime din rachetele sale moderne capabile să poarte inclusiv încărcături nucleare tactice, conform ministrului ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov.

„Demilitarizarea Rusiei. Prin folosirea a sute de rachete de mare precizie împotriva țintelor civile din Ucraina, agresorul își reduce capacitatea de a lovi ținte militare. De aici se desprind două concluzii: înfrângerea militară a Rusiei e inevitabilă și Rusia e un stat terorist”, a declarat Reznikov într-o postare publicată zilele trecute pe contul său de Twitter.

Postarea a fost însoțită de un infografic care arată exact câte astfel de rachete moderne, care pot avea și încărcătură nucleară, au fost până acum trase de armata rusă.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Astfel, dintr-un total estimat de 900 de rachete Iskander (lansate terestru, cu ajutorul unor lansatoare mobile speciale), Rusia a „consumat” 124.

Dintr-un total de 500 de rachete Kalibr (lansate de pe platforme navale, în special submarine), Rusia a „consumat” 272 – mai bine de jumătate.

Dintr-un total de 444 de rachete Kh-101 și Kh-5555 (care sunt lansate de către avioane strategice ale Rusiei), armata lui Putin a tras 213 – aproape jumătate.

Practic, dintr-un total de 1.844 de astfel de rachete, Rusia a epuizat deja 609.

Rachetele Iskander, Kalibr, Kh-101/102 și Kh-555 sunt cele mai moderne rachete aflate în arsenalul Rusiei care pot fi prevăzute inclusiv cu deja celebrele ogive nucleare „tactice”. Sancțiunile economice occidentale au afectat grav capacitatea industriei ruse de apărare de a fabrica în continuare astfel de arme moderne, care necesită în special componente electronice și semiconductori de înaltă calitate.

Conform datelor publice, Rusia deține – pe lângă rachetele „strategice” intercontinentale – și un arsenal estimat la 1.912 focoase „nestrategice” (sau „tactice”), adică exact focoasele care ar putea fi montate pe rachetele Iskander, Kalibr sau Kh-101/555.

#rachete #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Republica Moldova se confruntă cu un deficit al balanței comerciale care a depășit 30% din PIB, Statele Unite ale Americii au reușit în 2025 una dintre cele mai spectaculoase corecții comerciale din ultimele decenii. Analiza economistului Veaceslav Ioniță arată un contrast dur între direcția marilor economii și vulnerabilitățile tot mai profunde ale economiei moldovenești.

Potrivit datelor analizate, în ultimii ani deficitul comercial trimestrial al SUA oscila între 200 și 280 de miliarde de dolari. Însă în trimestrul IV al anului 2025, acesta a coborât brusc la aproximativ 70 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o reducere de aproape patru ori într-un singur trimestru.

La nivel anual, Statele Unite au încheiat anul 2025 cu un deficit comercial de circa 680 de miliarde de dolari. Deși valoarea absolută rămâne mare, raportarea la produsul intern brut schimbă radical perspectiva. Dacă în perioada 2020–2022 deficitul comercial american era situat la 3,5–3,7% din PIB, în 2025 acesta a fost redus la aproximativ 2,2% din PIB. Este cel mai scăzut nivel din ultimii aproape 30 de ani, comparabil doar cu anul 1997, înainte de accelerarea globalizării și a externalizării masive a producției.

„Deficitul comercial al SUA nu a dispărut, dar a devenit gestionabil. Pentru o economie de talia Statelor Unite, 2,2% din PIB nu mai reprezintă o vulnerabilitate strategică, ci un dezechilibru controlat”, subliniază Veaceslav Ioniță. Potrivit economistului, această evoluție marchează o schimbare clară de paradigmă: deficitul comercial nu mai este tratat ca un cost inevitabil al globalizării, ci ca o problemă economică și geopolitică ce trebuie corectată.

Această schimbare are implicații globale. Marile economii transmit semnalul că reducerea deficitelor comerciale devine un obiectiv strategic. Franța a început deja să se adapteze, Germania urmează, iar alte state mari vor intra în aceeași logică, ceea ce va declanșa o competiție dură pentru echilibrarea comerțului extern.

În acest context, comparația cu Republica Moldova este, potrivit analizei, una „care doare”. În 2025, deficitul balanței comerciale a Moldovei a depășit 30% din PIB. Chiar dacă economiile mici tind să aibă deficite mai mari, un asemenea nivel nu mai poate fi calificat drept un simplu dezechilibru structural, ci reprezintă o vulnerabilitate majoră. Raportat la dimensiunea economiei, Moldova funcționează cu un deficit de aproape 15 ori mai mare decât cel considerat o realizare istorică pentru SUA.

Veaceslav Ioniță subliniază că Moldova nu dispune de instrumentele Statelor Unite – nu are o monedă de rezervă globală, o piață internă uriașă sau capacitatea de a influența regulile comerțului mondial. „Însă lecția americană nu este despre instrumente, ci despre direcție”, notează economistul.

Într-o lume în care marile economii își reduc agresiv deficitele comerciale, Republica Moldova riscă să rămână extrem de expusă riscurilor valutare, financiare și sociale. Concluzia analizei este tranșantă: reducerea deficitului balanței comerciale trebuie să devină un obiectiv economic strategic pentru Moldova, nu din motive ideologice, ci din rațiuni de supraviețuire economică într-un mediu global tot mai dur și competitiv.