Putin și-a epuizat deja în Ucraina o treime din arsenalul de rachete moderne, capabile să poarte încărcătură nucleară

Armata lui Vladimir Putin a epuizat până acum în Ucraina aproape o treime din rachetele sale moderne capabile să poarte inclusiv încărcături nucleare tactice, conform ministrului ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov.

„Demilitarizarea Rusiei. Prin folosirea a sute de rachete de mare precizie împotriva țintelor civile din Ucraina, agresorul își reduce capacitatea de a lovi ținte militare. De aici se desprind două concluzii: înfrângerea militară a Rusiei e inevitabilă și Rusia e un stat terorist”, a declarat Reznikov într-o postare publicată zilele trecute pe contul său de Twitter.

Postarea a fost însoțită de un infografic care arată exact câte astfel de rachete moderne, care pot avea și încărcătură nucleară, au fost până acum trase de armata rusă.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Astfel, dintr-un total estimat de 900 de rachete Iskander (lansate terestru, cu ajutorul unor lansatoare mobile speciale), Rusia a „consumat” 124.

Dintr-un total de 500 de rachete Kalibr (lansate de pe platforme navale, în special submarine), Rusia a „consumat” 272 – mai bine de jumătate.

Dintr-un total de 444 de rachete Kh-101 și Kh-5555 (care sunt lansate de către avioane strategice ale Rusiei), armata lui Putin a tras 213 – aproape jumătate.

Practic, dintr-un total de 1.844 de astfel de rachete, Rusia a epuizat deja 609.

Rachetele Iskander, Kalibr, Kh-101/102 și Kh-555 sunt cele mai moderne rachete aflate în arsenalul Rusiei care pot fi prevăzute inclusiv cu deja celebrele ogive nucleare „tactice”. Sancțiunile economice occidentale au afectat grav capacitatea industriei ruse de apărare de a fabrica în continuare astfel de arme moderne, care necesită în special componente electronice și semiconductori de înaltă calitate.

Conform datelor publice, Rusia deține – pe lângă rachetele „strategice” intercontinentale – și un arsenal estimat la 1.912 focoase „nestrategice” (sau „tactice”), adică exact focoasele care ar putea fi montate pe rachetele Iskander, Kalibr sau Kh-101/555.

#rachete #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.