Putin, slăbit de criza militară din Ucraina

Liderul de la Kremlin este ținta a două solicitări de demitere, care, chiar dacă nu au șanse de reușită, reflectă oboseala populației în fața unei campanii militare care durează de mai bine de șase luni, scrie Lemonde.fr.

Două grupuri de deputați municipali din Sankt Petersburg și Moscova au cerut vineri, 9 septembrie, ca Vladimir Putin să părăsească puterea, pe fondul unui fiasco militar în Ucraina și al alegerilor locale din țară. Motivul invocat de aleși este usturător: președintele rus a eșuat, potrivit acestora.

Consiliul deputaților din municipiul Smolninskoye (un district din Sankt Petersburg) a trimis o misivă oficială Dumei, camera inferioară a parlamentului rus, cerând demiterea șefului statului. Textul spune că ostilitățile din Ucraina „dăunează securității Rusiei și a cetățenilor săi”, precum și economiei, și nu au reușit să oprească avansul NATO către granițele ruse, scrie lemonde.fr.

Potrivit acestor oficiali municipali aleși, acțiunile șefului Kremlinului intră sub incidența articolului 93 din Constituție, potrivit căruia președintele poate fi demis din funcție pentru „trădare”. Autorul apelului, Dmitri Paliuga, l-a postat pe Twitter. Deputatul susține că Vladimir Putin este responsabil pentru „moartea bărbaților ruși apți de muncă, pentru declinul economic național, pentru exodul creierelor din Rusia și expansiunea NATO către est”.

„Vă cerem să renunțați la funcție”

Mai puțin acerbă și neconținând nicio referire directă la războiul din Ucraina, scrisoarea adresată lui Vladimir Putin de către deputații municipali din districtul Lomonossov din Moscova îl invită și pe șeful statului să demisioneze. „Studiile arată că locuitorii țărilor în care puterea se schimbă în mod regulat trăiesc în medie mai bine și mai mult decât în cele în care liderul părăsește funcția doar cu picioarele înainte”, scriu aleșii, cu referire la cei douăzeci și doi de ani petrecuți de Vladimir Putin la putere.

„Retorica pe care o folosești tu și subalternii tăi a fost multă vreme împletită cu intoleranță și agresivitate, care în cele din urmă au aruncat țara noastră înapoi în epoca Războiului Rece. Rusia a început să fie din nou temută și urâtă, amenințăm din nou întreaga lume cu arme nucleare”, continuă scrisoarea, care se termină astfel: „Vă cerem să renunțați la funcție, pentru că părerile dumneavoastră, modelul dumneavoastră de management sunt depășite și împiedică dezvoltarea Rusiei și a potențialului uman al acesteia”.

Cei șapte deputați municipali din Sankt Petersburg au fost invitați la poliție, apoi au fost eliberați. Asta nu înseamnă că apelul lor, fără precedent, va rămâne nepedepsit. Pe 8 iulie, deputatul Alexei Gorinov a fost condamnat la șapte ani de închisoare pentru că și-a exprimat public opoziția față de războiul din Ucraina.

„Este un act foarte curajos”, crede Mihail Lobanov, un adversar de stânga. ”Ei au exprimat public ceea ce cred. Din păcate, sunt sigur că în Rusia de astăzi vor întâmpina mari probleme. Este clar că astăzi zeci de milioane de oameni din țara noastră sunt nemulțumiți de ceea ce se întâmplă, dar le este frică să vorbească, să scrie, să publice”.

Frustrare surdă

Abordarea, care nu are nicio șansă de reușită, reflectă o oboseală, chiar o frustrare surdă a electoratului rus în fața unei campanii militare care durează de mai bine de șase luni fără a da rezultatele promise. La începutul acestui an, mass-media de stat rusă a prezentat timp de săptămâni anunțata invazie a Ucrainei ca pe o invenție a Occidentului. Apoi, la izbucnirea ostilităților pe 24 februarie, comentatorii politici autoritari au susținut brusc că „operațiunea militară specială” va dura trei zile și va instala un regim pro-Kremlin la Kiev.

Chiar și după reducerea ambițiilor sale, Rusia nu a reușit să ocupe tot Donbasul. Teritoriile cucerite în regiunile Zaporijijia și Herson par acum vulnerabile la un contraatac ucrainean, așa că autoritățile ruse au decis, duminică 11 septembrie, să amâne pe termen nelimitat proiectul de a organiza acolo „referendumuri” pentru a le alipi Federației Ruse.

Încă timidă, revolta s-a extins și în cercurile naționaliste, ulcerate de fiasco-ul armatei ruse din regiunea Harkov. Unii dintre analiști, inclusiv Igor Girkin, pun responsabilitatea eșecurilor militare pe umerii lui Vladimir Putin. Acesta nu ar fi pus în joc suficiente mijloace pentru a-l învinge pe adversar, în special prin refuzul de a opta pentru mobilizarea generală. Mulți subliniază, de asemenea, presupusa incompetență a ministrului apărării, Serghei Șoigu (care el însuși nu a servit niciodată sub drapel, în ciuda uniformei acoperite cu medalii) și a șefului de stat major, Valeri Gherasimov.

Putin „se distrează de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat”

„Puterea Rusiei nu ia în serios evoluțiile militare”, scrie politologul Serghei Markov pe canalul său de Telegram, care de obicei își exprimă loialitatea neclintită față de putere. „Trebuie să fim mai duri și să trimitem mult mai mulți soldați pe front”. Imaginile puterii sărbătorind, duminică, „Ziua Moscovei”, cu artificii, în timp ce armata rusă bate în retragere în Ucraina, au provocat un val de exasperare pe rețelele de socializare ruse.

„Ignorând catastrofa care se desfășoară pe front, Putin a participat la sărbători toată ziua”, notează politologul independent Abbas Galiamov. Calculul puterii este că partea cea mai loială a electoratului, văzând liderul mergând senin, va spune: „Asta înseamnă că toată lumea intră în panică degeaba, nu se întâmplă nimic groaznic, altfel președintele nu s-ar comportaa atât de calm. Doar că cealaltă parte a loialiștilor este supărată și crede că lui [Putin] nu-i pasă că băieții mor acolo. I-a trimis la moarte și se distrează de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat”.

Mai mult decât alegerile locale de duminică, desfășurate în întregime sub controlul autorităților și fără mize reale, dezastrul militar din Ucraina aduce febrilitate Kremlinul. Prin crearea unei diviziuni, inclusiv între susținătorii regimului, războiul supune sistemul politic rus la cel mai serios test de stres de la primul val de proteste organizat de opoziție în 2012.

#criză #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie