Putin sparge frontul UE. Care sunt ţările care sunt gata să plătească în ruble gazul rusesc

Potrivit Financial Times, unele dintre cele mai mari companii energetice europene se pregătesc să folosească un nou sistem de plată în ruble care riscă să slăbească sancţiunile UE şi unitatea blocului european.

Unii operatori de gaze din Germania, Austria, Ungaria şi Slovacia intenţionează să deschidă conturi în ruble la Gazprombank în Elveţia. Printre acestea, ziarul citează Uniper din Düsseldorf şi OMV din Viena.

Potrivit Bloomberg, citând o sursă apropiată Gazprom, „patru cumpărători europeni de gaze au plătit în ruble şi 10 au deschis conturi la Gazprombank”.

Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, a subliniat că este la latitudinea companiilor individuale care au semnat contracte cu Gazprom să le interpreteze. Dar i-a îndemnat să respecte ceea ce scrie în acte: „Preţurile se convin în euro sau dolari”. Subliniind incorectitudinea mişcării Rusiei, el a adăugat apoi: „Este important să păstrăm unitatea UE în acest sens, aşa cum a spus preşedintele von der Leyen, nu ar trebui să cedem acestui tip de şantaj”.

#Ruble #gaz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.