Putin una spune și alta fumează. Tranzitul gazului în UE s-a redus cu 19%

Operatorul de transport gaze de la Kiev anunță că tranzitul gazului rusesc în UE s-a redus cu 19% și a constituit 2,6 miliarde metri cubi în luna octombrie. Asta deși președintele rus Vladimir Putin a ordonat acum o săptămână gigantului Gazprom să crească livrările de gaz către Uniunea Europeană, odată ce rezervoarele ruseşti vor fi umplute.

În același timp, tranzitul de gaze pentru Slovacia s-a majorat cu 6%, la 2,1 miliarde metri cubi în luna octombrie față de luna septembrie.

Potrivit informațiilor companiei de lei Kiev, chiar dacă de la 1 noiembrie au fost majorate livrările de gaz în Republica Moldova, volumul total al gazelor rusești tranzitate a continuat să se reducă în comparație cu volumele rezervate.

În medie, volumele de gaz tranzitate constituie 60 milioane metri cubi/zilnic”, a declarat Serghei Makogon, directorul companiei de transport gaze de la Kiev.

Contractul dintre Naftogaz și Gazprom semnat la sfârșitul anului 2019 prevede tranzitarea a 40 miliarde metri cubi de gaz/anual pe o perioadă de patru ani. Totodată, indiferent de volumele tranzitate, Gazprom trebuie să achite pentru volumele rezervate pentru tranzit.

Ucraina insistă pe majorarea tranzitului de gaze pe teritoriul său. Or, potrivit spuselor lui Makogon, capacitatea rețelei de tranzit a Ucrainei este de 146 miliarde metri cubi/anual, dar 100 miliarde metru cubi nu sunt utilizați.

Kievul deja a rămas fără o parte a tranzitului de gaze în condițiile în care Ungaria primește gaze prin conducta TurkStream.

Moscova a anunțat în repetate rânduri că este gata să prelungească contractul de tranzit al gazelor dacă acest lucru va fi rentabil economic.

#tranzit #gaz #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul român, prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța (CN APM), a depus prima ofertă neangajantă pentru achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova – firma ICS Danube Logistics, controlată în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit documentelor obținute de Profit.ro, oferta a fost înregistrată pe 24 aprilie 2025, marcând un prim pas concret al României pentru preluarea singurului port maritim al Republicii Moldova, situat strategic la kilometrul 133,8 al Dunării, în vecinătatea granițelor cu România și Ucraina, scrie profit.ro.

Pentru a susține acest demers, compania românească a lansat o procedură de achiziție de servicii de consultanță în valoare de 2 milioane de lei, necesare evaluării activelor și realizării unui raport de due diligence. Cinci operatori economici au depus oferte pentru acest contract, urmând ca firma câștigătoare să finalizeze analiza în termen de trei săptămâni.

Tranzacția este urmărită cu atenție și de alți potențiali investitori strategici. Printre aceștia se numără MBF Port Burgas din Bulgaria, controlată de frații Kiril și Georgi Domuschiev – oameni de afaceri influenți și proprietari ai clubului de fotbal Ludogorets Razgrad. De asemenea, BERD a anunțat anterior că poartă discuții și cu investitori din Turcia, Olanda și Danemarca.

Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova și un nod logistic crucial, conectat trimodal – pe cale ferată, rutier și fluvial. În 2023, portul a înregistrat un record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, o creștere de aproape 19% față de anul precedent.

Terminalele portului permit importul de combustibili, îngrășăminte și materiale de construcții, precum și exportul de cereale, ulei, șrot și deșeuri metalice. Giurgiulești funcționează și ca port satelit al Constanței, de unde vin livrări regulate de produse esențiale.

Directorul general al Danube Logistics SRL, Mathias von Tucher, a declarat recent că accentul operațional va fi pus pe nevoile importatorilor și exportatorilor moldoveni, menționând investiții în infrastructura cerealieră și digitalizarea operațiunilor.

BERD a devenit unic proprietar legal al portului în 2021, după ce a sprijinit financiar proiectul încă din 1995. Banca internațională a anunțat că urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să continue dezvoltarea infrastructurii portuare și să asigure stabilitatea economică a proiectului.

Deși obiectivele guvernului român sunt în prezent confidențiale din rațiuni de concurență, sursele oficiale arată că Bucureștiul tratează acest proiect ca un obiectiv de interes strategic pentru întărirea conectivității regionale, a cooperării economice cu Republica Moldova și a prezenței în bazinul Mării Negre și Dunării.