Putin vrea să facă o demonstraţie de forţă pentru a intimida NATO. Un submarin testează o torpilă nucleară

NATO avertizează asupra mobilizării submarinului rusesc ‘Belgorod’, purtător al armei Apocalipsei.

NATO a trimis o notă informativă către ţările sale membre în care avertizează asupra mobilizării submarinului nuclear rus ‘K-329 Belgorod’, purtător al rachetei nucleare Poseidon, cunoscută şi sub numele de Arma Apocalipsei, relatează duminică cotidianul italian ‘La Repubblica’.

Noul submarin a fost lansat la apă în luna iulie, iar acum ar fi scufundat în apele arctice după posibila sa implicare în sabotarea gazoductelor Nord Stream, potrivit mai multor surse neoficiale.

NATO se teme că misiunea sa este acum de a testa super-torpila Poseidon, un proiectil capabil să călătorească până la 10.000 de kilometri sub apă şi apoi să explodeze în apropierea coastei pentru a provoca un tsunami radioactiv.

Torpila nucleară a fost prezentată în 2018 de Rusia ca fiind modalitatea de a asigura supremaţia militară rusă, deşi experţii în domeniul nuclear au susţinut că acelaşi efect poate fi obţinut cu o rachetă intercontinentală precum cele aflate în funcţiune din anii 1960.

Statele Unite au activat reţeaua de sateliţi pentru urmărirea torpilelor care profită de căldura mare degajată de proiectile atunci când acestea sunt activate. Însă nu reuşesc să le detecteze sub mare.

‘Belgorod’ are 184 de metri lungime şi 15 metri lăţime şi se poate deplasa cu aproximativ 60 de kilometri pe oră sub apă. Se estimează că poate rezista până la 120 de zile fără a fi nevoit să revină la suprafaţă.

Printre arsenalul său se numără super-torpila Poseidon, un proiectil de 24 de metri capabil să transporte un focos nuclear de aproximativ două megatone. “Este un tip de armă complet nou, care va forţa marinele occidentale să îşi schimbe planificarea şi să dezvolte noi contramăsuri”, a declarat expertul HI Sutton, potrivit ‘La Reppubblica’.

#arma #Putin #testare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.