Q&A cu experta internațională Milimo Moyo: evaluarea riscurilor de spălare a banilor și finanțarea terorismului

Banca Națională a Moldovei (BNM) și Proiectul USAID „Transparența Sectorului Financiar în Moldova” (FSTA) continuă seria de evenimente de instruire dedicate domeniului prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului (AML/CFT). În acest sens, va fi organizat o sesiune de întrebări privind evaluarea riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului.

Astfel, marți, 27 iulie, începând cu ora 15:00, reprezentanții entităților raportoare, dar și alte persoane interesate sunt invitați la o sesiune online de întrebări și răspunsuri privind evaluarea riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului. Evenimentul este conceput drept o continuare a atelierului de instruire din data de 29 iunie 2021, care a reunit participanți din diferite domenii atât din țară, cât și de peste hotare.

Sesiunea de Q&A va fi moderată de către Milimo Moyo, expertă internațională în domeniul AML/CFT, cu o vastă experiență în consilierea diferitelor instituții financiare și autorități specializate din mai multe state

La eveniment pot participa toți cei interesați. Pentru participare completați FORMULARUL DE ÎNREGISTRARE până în data de 23 iulie 2021. Informația de acces va fi furnizată participanților înregistrați, la adresa de e-mail indicată în formularul pe care l-ați completat! De asemenea, participanții sunt rugați să expedieze în prealabil o listă de întrebări pe tema abordată, prin completarea unui formular online.

Limba de lucru va fi româna, fiind asigurată traducerea simultană în/din limba engleză pe tot parcursul sesiunii.

Instruirile în domeniul AML/CFT se înscriu în șirul de măsuri sprijinite de către Proiectul USAID FSTA pentru consolidarea capacităților autorităților de supraveghere, precum și ale entităților raportoare de a preveni și a combate în mod eficient infracțiunile financiare. Tot în cadrul acestui proiect, BNM va implementa, în premieră pentru regiune, o soluție IT de ultimă generație, destinată automatizării și eficientizării proceselor de monitorizare a riscurilor de spălare a banilor și a structurii acționariatului băncilor supravegheate.

#Milimo Moyo #raspunsuri #sesiune #Q&A #Banca Națională #întrebări

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.