Q&A cu experta internațională Milimo Moyo: evaluarea riscurilor de spălare a banilor și finanțarea terorismului

Banca Națională a Moldovei (BNM) și Proiectul USAID „Transparența Sectorului Financiar în Moldova” (FSTA) continuă seria de evenimente de instruire dedicate domeniului prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului (AML/CFT). În acest sens, va fi organizat o sesiune de întrebări privind evaluarea riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului.

Astfel, marți, 27 iulie, începând cu ora 15:00, reprezentanții entităților raportoare, dar și alte persoane interesate sunt invitați la o sesiune online de întrebări și răspunsuri privind evaluarea riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului. Evenimentul este conceput drept o continuare a atelierului de instruire din data de 29 iunie 2021, care a reunit participanți din diferite domenii atât din țară, cât și de peste hotare.

Sesiunea de Q&A va fi moderată de către Milimo Moyo, expertă internațională în domeniul AML/CFT, cu o vastă experiență în consilierea diferitelor instituții financiare și autorități specializate din mai multe state

La eveniment pot participa toți cei interesați. Pentru participare completați FORMULARUL DE ÎNREGISTRARE până în data de 23 iulie 2021. Informația de acces va fi furnizată participanților înregistrați, la adresa de e-mail indicată în formularul pe care l-ați completat! De asemenea, participanții sunt rugați să expedieze în prealabil o listă de întrebări pe tema abordată, prin completarea unui formular online.

Limba de lucru va fi româna, fiind asigurată traducerea simultană în/din limba engleză pe tot parcursul sesiunii.

Instruirile în domeniul AML/CFT se înscriu în șirul de măsuri sprijinite de către Proiectul USAID FSTA pentru consolidarea capacităților autorităților de supraveghere, precum și ale entităților raportoare de a preveni și a combate în mod eficient infracțiunile financiare. Tot în cadrul acestui proiect, BNM va implementa, în premieră pentru regiune, o soluție IT de ultimă generație, destinată automatizării și eficientizării proceselor de monitorizare a riscurilor de spălare a banilor și a structurii acționariatului băncilor supravegheate.

#Milimo Moyo #raspunsuri #sesiune #Q&A #Banca Națională #întrebări

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.