Q&A cu experta internațională Milimo Moyo: evaluarea riscurilor de spălare a banilor și finanțarea terorismului

Banca Națională a Moldovei (BNM) și Proiectul USAID „Transparența Sectorului Financiar în Moldova” (FSTA) continuă seria de evenimente de instruire dedicate domeniului prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului (AML/CFT). În acest sens, va fi organizat o sesiune de întrebări privind evaluarea riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului.

Astfel, marți, 27 iulie, începând cu ora 15:00, reprezentanții entităților raportoare, dar și alte persoane interesate sunt invitați la o sesiune online de întrebări și răspunsuri privind evaluarea riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului. Evenimentul este conceput drept o continuare a atelierului de instruire din data de 29 iunie 2021, care a reunit participanți din diferite domenii atât din țară, cât și de peste hotare.

Sesiunea de Q&A va fi moderată de către Milimo Moyo, expertă internațională în domeniul AML/CFT, cu o vastă experiență în consilierea diferitelor instituții financiare și autorități specializate din mai multe state

La eveniment pot participa toți cei interesați. Pentru participare completați FORMULARUL DE ÎNREGISTRARE până în data de 23 iulie 2021. Informația de acces va fi furnizată participanților înregistrați, la adresa de e-mail indicată în formularul pe care l-ați completat! De asemenea, participanții sunt rugați să expedieze în prealabil o listă de întrebări pe tema abordată, prin completarea unui formular online.

Limba de lucru va fi româna, fiind asigurată traducerea simultană în/din limba engleză pe tot parcursul sesiunii.

Instruirile în domeniul AML/CFT se înscriu în șirul de măsuri sprijinite de către Proiectul USAID FSTA pentru consolidarea capacităților autorităților de supraveghere, precum și ale entităților raportoare de a preveni și a combate în mod eficient infracțiunile financiare. Tot în cadrul acestui proiect, BNM va implementa, în premieră pentru regiune, o soluție IT de ultimă generație, destinată automatizării și eficientizării proceselor de monitorizare a riscurilor de spălare a banilor și a structurii acționariatului băncilor supravegheate.

#Milimo Moyo #raspunsuri #sesiune #Q&A #Banca Națională #întrebări

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.