Q&A cu experta internațională Milimo Moyo: evaluarea riscurilor de spălare a banilor și finanțarea terorismului

Banca Națională a Moldovei (BNM) și Proiectul USAID „Transparența Sectorului Financiar în Moldova” (FSTA) continuă seria de evenimente de instruire dedicate domeniului prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului (AML/CFT). În acest sens, va fi organizat o sesiune de întrebări privind evaluarea riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului.

Astfel, marți, 27 iulie, începând cu ora 15:00, reprezentanții entităților raportoare, dar și alte persoane interesate sunt invitați la o sesiune online de întrebări și răspunsuri privind evaluarea riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului. Evenimentul este conceput drept o continuare a atelierului de instruire din data de 29 iunie 2021, care a reunit participanți din diferite domenii atât din țară, cât și de peste hotare.

Sesiunea de Q&A va fi moderată de către Milimo Moyo, expertă internațională în domeniul AML/CFT, cu o vastă experiență în consilierea diferitelor instituții financiare și autorități specializate din mai multe state

La eveniment pot participa toți cei interesați. Pentru participare completați FORMULARUL DE ÎNREGISTRARE până în data de 23 iulie 2021. Informația de acces va fi furnizată participanților înregistrați, la adresa de e-mail indicată în formularul pe care l-ați completat! De asemenea, participanții sunt rugați să expedieze în prealabil o listă de întrebări pe tema abordată, prin completarea unui formular online.

Limba de lucru va fi româna, fiind asigurată traducerea simultană în/din limba engleză pe tot parcursul sesiunii.

Instruirile în domeniul AML/CFT se înscriu în șirul de măsuri sprijinite de către Proiectul USAID FSTA pentru consolidarea capacităților autorităților de supraveghere, precum și ale entităților raportoare de a preveni și a combate în mod eficient infracțiunile financiare. Tot în cadrul acestui proiect, BNM va implementa, în premieră pentru regiune, o soluție IT de ultimă generație, destinată automatizării și eficientizării proceselor de monitorizare a riscurilor de spălare a banilor și a structurii acționariatului băncilor supravegheate.

#Milimo Moyo #raspunsuri #sesiune #Q&A #Banca Națională #întrebări

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.