Q&A cu experta internațională Milimo Moyo: evaluarea riscurilor de spălare a banilor și finanțarea terorismului

Banca Națională a Moldovei (BNM) și Proiectul USAID „Transparența Sectorului Financiar în Moldova” (FSTA) continuă seria de evenimente de instruire dedicate domeniului prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului (AML/CFT). În acest sens, va fi organizat o sesiune de întrebări privind evaluarea riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului.

Astfel, marți, 27 iulie, începând cu ora 15:00, reprezentanții entităților raportoare, dar și alte persoane interesate sunt invitați la o sesiune online de întrebări și răspunsuri privind evaluarea riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului. Evenimentul este conceput drept o continuare a atelierului de instruire din data de 29 iunie 2021, care a reunit participanți din diferite domenii atât din țară, cât și de peste hotare.

Sesiunea de Q&A va fi moderată de către Milimo Moyo, expertă internațională în domeniul AML/CFT, cu o vastă experiență în consilierea diferitelor instituții financiare și autorități specializate din mai multe state

La eveniment pot participa toți cei interesați. Pentru participare completați FORMULARUL DE ÎNREGISTRARE până în data de 23 iulie 2021. Informația de acces va fi furnizată participanților înregistrați, la adresa de e-mail indicată în formularul pe care l-ați completat! De asemenea, participanții sunt rugați să expedieze în prealabil o listă de întrebări pe tema abordată, prin completarea unui formular online.

Limba de lucru va fi româna, fiind asigurată traducerea simultană în/din limba engleză pe tot parcursul sesiunii.

Instruirile în domeniul AML/CFT se înscriu în șirul de măsuri sprijinite de către Proiectul USAID FSTA pentru consolidarea capacităților autorităților de supraveghere, precum și ale entităților raportoare de a preveni și a combate în mod eficient infracțiunile financiare. Tot în cadrul acestui proiect, BNM va implementa, în premieră pentru regiune, o soluție IT de ultimă generație, destinată automatizării și eficientizării proceselor de monitorizare a riscurilor de spălare a banilor și a structurii acționariatului băncilor supravegheate.

#Milimo Moyo #raspunsuri #sesiune #Q&A #Banca Națională #întrebări

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.