Qatarul, gata să pompeze metan în conductele europenilor, dar vrea garanții că nu vând gazul în țări terțe

Qatarul cere garanţii din partea Uniunii Europene că nu va vinde gaz în ţări terţe, pentru evitarea unei crize pe termen scurt în cazul unui conflict între Rusia şi Ucraina, afirmă oficiali care participă la negocieri citaţi de agenţia Reuters.

În contextul crizei dintre Rusia şi Ucraina, Statele Unite au cerut Qatarului să furnizeze Uniunii Europene gaz suplimentar, iar Bruxellesul a iniţiat negocieri cu Guvernul de la Doha. Însă Qatarul cere oprirea unei investigaţii a Comisiei Europene privind contractele existente deja şi vrea ca Uniunea Europeană să nu exporte gazul primit.

Emirul Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad al-Thani, se va întâlni peste câteva zile, la Washington, cu preşedintele SUA, Joseph Biden, iar pe agendă figurează furnizarea de gaze în Europa. Săptămâna trecută, emirul Qatarului a discutat cu Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene. Comisia Europeană a anunţat că nu face niciun comentariu pe tema negocierilor în curs.

Trei oficiali din Qatar şi reprezentanţi din cadrul industriei energetice europene au declarat că, în cadrul negocierilor, Guvernul de la Doha cere garanţii că gazul furnizat nu va fi exportat în state din afara Uniunii Europene. „Dacă nu va fi respectată această clauză, aprovizionarea în regim de urgenţă va avea preţul de pe piaţă, iar astfel se va prelungi criza de gaz în spaţiul UE”, a afirmat una dintre sursele citate.

Uniunea Europeană primeşte din Rusia aproximativ o treime din necesarul de gaz natural, iar criza dintre Rusia şi Ucraina riscă să genereze probleme semnificative în aprovizionare. Gazoductul Nord Stream 2, care face legătura direct între Rusia şi Germania, prin Marea Baltică, nu este încă funcţional, iar Statele Unite insistă pentru blocarea proiectului, astfel încât Europa să nu devină dependentă de gazul din Rusia şi pentru menţinerea Ucrainei pe ruta de tranzit.

Rusia este acuzată că a mobilizat aproximativ 100.000 de militari la frontiera cu Ucraina, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie.

Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria. Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică au transmis răspunsuri scrise Rusiei privind garanţiile de securitate, dar Moscova insistă pentru retragerea trupelor din statele est-europene şi pentru oprirea extinderii NATO spre est.

#Qatar #gaz #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.