Qatarul, gata să pompeze metan în conductele europenilor, dar vrea garanții că nu vând gazul în țări terțe

Qatarul cere garanţii din partea Uniunii Europene că nu va vinde gaz în ţări terţe, pentru evitarea unei crize pe termen scurt în cazul unui conflict între Rusia şi Ucraina, afirmă oficiali care participă la negocieri citaţi de agenţia Reuters.

În contextul crizei dintre Rusia şi Ucraina, Statele Unite au cerut Qatarului să furnizeze Uniunii Europene gaz suplimentar, iar Bruxellesul a iniţiat negocieri cu Guvernul de la Doha. Însă Qatarul cere oprirea unei investigaţii a Comisiei Europene privind contractele existente deja şi vrea ca Uniunea Europeană să nu exporte gazul primit.

Emirul Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad al-Thani, se va întâlni peste câteva zile, la Washington, cu preşedintele SUA, Joseph Biden, iar pe agendă figurează furnizarea de gaze în Europa. Săptămâna trecută, emirul Qatarului a discutat cu Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene. Comisia Europeană a anunţat că nu face niciun comentariu pe tema negocierilor în curs.

Trei oficiali din Qatar şi reprezentanţi din cadrul industriei energetice europene au declarat că, în cadrul negocierilor, Guvernul de la Doha cere garanţii că gazul furnizat nu va fi exportat în state din afara Uniunii Europene. „Dacă nu va fi respectată această clauză, aprovizionarea în regim de urgenţă va avea preţul de pe piaţă, iar astfel se va prelungi criza de gaz în spaţiul UE”, a afirmat una dintre sursele citate.

Uniunea Europeană primeşte din Rusia aproximativ o treime din necesarul de gaz natural, iar criza dintre Rusia şi Ucraina riscă să genereze probleme semnificative în aprovizionare. Gazoductul Nord Stream 2, care face legătura direct între Rusia şi Germania, prin Marea Baltică, nu este încă funcţional, iar Statele Unite insistă pentru blocarea proiectului, astfel încât Europa să nu devină dependentă de gazul din Rusia şi pentru menţinerea Ucrainei pe ruta de tranzit.

Rusia este acuzată că a mobilizat aproximativ 100.000 de militari la frontiera cu Ucraina, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie.

Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria. Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică au transmis răspunsuri scrise Rusiei privind garanţiile de securitate, dar Moscova insistă pentru retragerea trupelor din statele est-europene şi pentru oprirea extinderii NATO spre est.

#Qatar #gaz #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament