Qatarul, gata să pompeze metan în conductele europenilor, dar vrea garanții că nu vând gazul în țări terțe

Qatarul cere garanţii din partea Uniunii Europene că nu va vinde gaz în ţări terţe, pentru evitarea unei crize pe termen scurt în cazul unui conflict între Rusia şi Ucraina, afirmă oficiali care participă la negocieri citaţi de agenţia Reuters.

În contextul crizei dintre Rusia şi Ucraina, Statele Unite au cerut Qatarului să furnizeze Uniunii Europene gaz suplimentar, iar Bruxellesul a iniţiat negocieri cu Guvernul de la Doha. Însă Qatarul cere oprirea unei investigaţii a Comisiei Europene privind contractele existente deja şi vrea ca Uniunea Europeană să nu exporte gazul primit.

Emirul Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad al-Thani, se va întâlni peste câteva zile, la Washington, cu preşedintele SUA, Joseph Biden, iar pe agendă figurează furnizarea de gaze în Europa. Săptămâna trecută, emirul Qatarului a discutat cu Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene. Comisia Europeană a anunţat că nu face niciun comentariu pe tema negocierilor în curs.

Trei oficiali din Qatar şi reprezentanţi din cadrul industriei energetice europene au declarat că, în cadrul negocierilor, Guvernul de la Doha cere garanţii că gazul furnizat nu va fi exportat în state din afara Uniunii Europene. „Dacă nu va fi respectată această clauză, aprovizionarea în regim de urgenţă va avea preţul de pe piaţă, iar astfel se va prelungi criza de gaz în spaţiul UE”, a afirmat una dintre sursele citate.

Uniunea Europeană primeşte din Rusia aproximativ o treime din necesarul de gaz natural, iar criza dintre Rusia şi Ucraina riscă să genereze probleme semnificative în aprovizionare. Gazoductul Nord Stream 2, care face legătura direct între Rusia şi Germania, prin Marea Baltică, nu este încă funcţional, iar Statele Unite insistă pentru blocarea proiectului, astfel încât Europa să nu devină dependentă de gazul din Rusia şi pentru menţinerea Ucrainei pe ruta de tranzit.

Rusia este acuzată că a mobilizat aproximativ 100.000 de militari la frontiera cu Ucraina, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie.

Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria. Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică au transmis răspunsuri scrise Rusiei privind garanţiile de securitate, dar Moscova insistă pentru retragerea trupelor din statele est-europene şi pentru oprirea extinderii NATO spre est.

#Qatar #gaz #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În Republica Moldova ar urma să fie implementat Programul național de dezvoltare a turismului „Turism 2029”, document strategic elaborat de Ministerul Culturii, care își propune să transforme industria turistică într-un sector mai competitiv și mai important pentru economie în perioada 2026–2029. Programul pornește de la o realitate în care turismul și domeniile conexe contribuie cu aproximativ 3% la PIB, dar au un potențial mult mai mare, în special în regiunile rurale. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat și urmează a fi propus spre aprobare Guvernului.

Datele recente arată o revenire a activității turistice, dar și dezechilibre majore. În 2024, agențiile de turism au deservit 555,9 mii turiști și excursioniști. Dintre aceștia, doar 67,6 mii au fost turiști străini aduși în Republica Moldova prin tur-operatori, 91,3 mii au făcut turism intern, iar 396,9 mii moldoveni au plecat peste hotare prin agenții. Încasările agențiilor de turism și tur-operatorilor au ajuns la 4,62 miliarde lei, însă cea mai mare parte provine din turismul emițător, ceea ce înseamnă că o bună parte din cheltuielile populației alimentează economiile altor state, nu pe cea locală.

Imaginea fluxurilor de călători este și mai amplă dacă sunt luate în calcul datele de frontieră. În 2024, aproximativ 5,7 milioane de cetățeni străini au intrat în Republica Moldova, iar circa 3 milioane au rămas între o zi și 90 de zile. Totuși, numărul turiștilor cazați oficial în structuri de primire este estimat la doar 250–500 de mii de persoane, diferența fiind explicată prin tranzit, vizite scurte sau alte tipuri de deplasări. Această discrepanță arată cât de puțin reușește țara să transforme fluxurile de intrare în venituri turistice efective.

Din punct de vedere economic, impactul turismului depășește agențiile de turism. În 2023, transportul aerian a generat venituri de circa 4,5 miliarde lei, unitățile de cazare aproximativ 1 miliard lei, iar restaurantele circa 6 miliarde lei. În total, în turism și sectoarele direct legate de acesta activau peste 20,7 mii angajați: 1 280 în agenții și tur-operatori, 678 în transportul aerian, 1 996 în structuri de cazare și peste 16 mii în alimentație publică.

La nivel internațional, competitivitatea turistică a Republicii Moldova rămâne modestă. Țara ocupă locul 88 în clasamentul Forumului Economic Mondial privind dezvoltarea turismului, cu un scor de 3,53 puncte din 7, sub media regională de 3,81. Pe acest fundal, Programul „Turism 2029” stabilește mai multe direcții majore de intervenție. Un prim obiectiv vizează consolidarea capacităților instituționale și umane, prin instruirea a cel puțin 500 de actori din turism – antreprenori, operatori, reprezentanți ai autorităților locale – în atragerea investițiilor, marketing turistic, managementul destinațiilor și turism sustenabil. Autoritățile locale urmează să fie sprijinite să elaboreze și să aplice strategii de dezvoltare turistică adaptate potențialului local.

Un alt pilon important ține de creșterea atractivității destinațiilor prin dezvoltarea infrastructurii turistice. Sunt prevăzute măsuri pentru amenajarea și semnalizarea rutelor turistice, integrarea obiectivelor culturale și naturale în circuite turistice funcționale și conectarea acestora la drumuri și utilități. Programul prevede și afilierea rutelor naționale la rutele culturale europene, pentru a crește vizibilitatea internațională a Republicii Moldova.

Digitalizarea este o altă componentă centrală. Documentul prevede elaborarea unei hărți turistice online, dezvoltarea de aplicații mobile și utilizarea platformelor electronice pentru promovarea rutelor și destinațiilor. De asemenea, vor fi realizate sondaje anuale la ieșirea din țară a turiștilor străini, pentru a îmbunătăți calitatea datelor statistice și a adapta politicile publice la profilul real al vizitatorilor.

Programul pune accent deosebit pe turismul rural, agroturism, turism vitivinicol, gastronomic și cultural, considerate segmente-cheie pentru dezvoltarea regiunilor din afara capitalei. Se urmărește implicarea comunităților locale, a micilor antreprenori și a diasporei, astfel încât turismul să devină o sursă alternativă de venit în sate și un instrument de reducere a depopulării rurale.

Estimările economice incluse în document sunt ambițioase. Autorii arată că „încasările suplimentare de la nerezidenți vor conduce la crearea a circa 5000 de locuri de muncă în economia națională”. Totodată, se prognozează o creștere a cifrei de afaceri în turism și industriile conexe cu 17,5 miliarde lei în următorii patru ani.

Impactul bugetar este descris ca fiind net pozitiv. Încasările suplimentare din TVA sunt estimate la 3,5 miliarde lei, iar cele din impozitul pe venit al persoanelor juridice la circa 700 milioane lei. Contribuțiile suplimentare la bugetul asigurărilor sociale și la fondul asigurărilor medicale ar putea ajunge la 510 milioane lei și, respectiv, 170 milioane lei. După deducerea costurilor de implementare ale programului, estimate la 722,5 milioane lei, impactul bugetar net este calculat la aproximativ 4,1 miliarde lei.

La nivel social, documentul estimează „majorarea veniturilor disponibile ale gospodăriilor casnice cu 2,9 miliarde lei”, în special în mediul rural, pe măsură ce activitățile turistice și cele conexe se extind.