Qatarul, gata să pompeze metan în conductele europenilor, dar vrea garanții că nu vând gazul în țări terțe

Qatarul cere garanţii din partea Uniunii Europene că nu va vinde gaz în ţări terţe, pentru evitarea unei crize pe termen scurt în cazul unui conflict între Rusia şi Ucraina, afirmă oficiali care participă la negocieri citaţi de agenţia Reuters.

În contextul crizei dintre Rusia şi Ucraina, Statele Unite au cerut Qatarului să furnizeze Uniunii Europene gaz suplimentar, iar Bruxellesul a iniţiat negocieri cu Guvernul de la Doha. Însă Qatarul cere oprirea unei investigaţii a Comisiei Europene privind contractele existente deja şi vrea ca Uniunea Europeană să nu exporte gazul primit.

Emirul Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad al-Thani, se va întâlni peste câteva zile, la Washington, cu preşedintele SUA, Joseph Biden, iar pe agendă figurează furnizarea de gaze în Europa. Săptămâna trecută, emirul Qatarului a discutat cu Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene. Comisia Europeană a anunţat că nu face niciun comentariu pe tema negocierilor în curs.

Trei oficiali din Qatar şi reprezentanţi din cadrul industriei energetice europene au declarat că, în cadrul negocierilor, Guvernul de la Doha cere garanţii că gazul furnizat nu va fi exportat în state din afara Uniunii Europene. „Dacă nu va fi respectată această clauză, aprovizionarea în regim de urgenţă va avea preţul de pe piaţă, iar astfel se va prelungi criza de gaz în spaţiul UE”, a afirmat una dintre sursele citate.

Uniunea Europeană primeşte din Rusia aproximativ o treime din necesarul de gaz natural, iar criza dintre Rusia şi Ucraina riscă să genereze probleme semnificative în aprovizionare. Gazoductul Nord Stream 2, care face legătura direct între Rusia şi Germania, prin Marea Baltică, nu este încă funcţional, iar Statele Unite insistă pentru blocarea proiectului, astfel încât Europa să nu devină dependentă de gazul din Rusia şi pentru menţinerea Ucrainei pe ruta de tranzit.

Rusia este acuzată că a mobilizat aproximativ 100.000 de militari la frontiera cu Ucraina, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie.

Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria. Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică au transmis răspunsuri scrise Rusiei privind garanţiile de securitate, dar Moscova insistă pentru retragerea trupelor din statele est-europene şi pentru oprirea extinderii NATO spre est.

#Qatar #gaz #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.