Rachetele trimise de SUA armatei ucrainene creează tensiuni şi atrag ameninţări din partea Rusiei

03 Iun. 2022, 09:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Iun. 2022, 09:16 // Actual //  bani.md

Ruşii au ameninţat că acest ajutor militar ar putea duce la o escaladare a conflictului din Ucraina şi chiar la extinderea lui. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, spune că anunţul preşedintelui Joe Biden de a livra muniţie Ucrainei creşte riscul ca o „ţară terţă” să fie târâtă în conflict.

Preşedintele Joe Biden a anunţat, marţi că SUA furnizează Ucrainei sisteme de rachete şi muniţii „mai avansate“, pe măsură ce războiul său cu Rusia continuă. Reacţiile oficialilor ruşi la acest anunţ nu au întârziat să apară. Rusia a acuzat SUA că încearcă să prelungească războiul din Ucraina şi că pune „gaz pe foc“ furnizând arme Kievului.

„Credem că Statele Unite adaugă intenţionat şi sârguincios gaz pe foc. Astfel de provizii nu contribuie la dorinţa conducerii ucrainene de a relua negocierile de pace“, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit CNN.

Mai mult, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, afirmă că anunţul preşedintelui Joe Biden de a livra noi arme creşte riscul ca o „ţară terţă“ să fie târâtă în conflict.

„Asemenea riscuri există, desigur. Ceea ce cere regimul de la Kiev din punct de vedere economic de la patronii săi occidentali depăşeşte decenţa şi comunicarea diplomatică în primul rând, iar în al doilea rând este o provocare directă de a implica Occidentul în ostilităţi“, a spus Lavrov, conform Ria Novosti, o agenţie de presă din Rusia.

Valoarea noului pachet militar pe care îl trimit SUA Ucrainei este de 700 de milioane de dolari, iar acesta include sisteme de rachete HIMARS, care pot lovi cu precizie o ţintă aflată la 80 de kilometri distanţă.
Noul pachet de asistenţă de securitate va include şi radare de supraveghere aeriană, arme antitanc Javelin, arme antiblindate, proiectile de artilerie, elicoptere, vehicule tactice şi piese de schimb pentru a ajuta ucrainenii să continue întreţinerea echipamentelor militare.

Autorităţile ucrainene au cerut de multă vreme Statelor Unite să furnizeze sisteme de rachete de înaltă tehnologie, cu rază medie de acţiune. Statele Unite nu au fost dispuse anterior să furnizeze armele de teamă că ar putea fi folosite împotriva unor ţinte      din Rusia, dar SUA spun că Kievul a dat asigurări că acest lucru nu se va întâmpla.

Mai mult, preşedintele Biden a spus că ajutorul letal va întări poziţia de negociere a Kievului împotriva Rusiei şi va face o soluţie diplomatică mai probabilă. „Nu încurajăm şi nu îi dăm posibilitatea Ucrainei să lovească dincolo de graniţele sale. Nu vrem să extindem războiul doar pentru a provoca durere Rusiei“, a spus Joe Biden, în un editorial semnat în cotidianul New York Times.

La finalul săptămânii trecut, o cunoscută gazdă de televiziune din Rusia a avertizat că transportul de sisteme de rachete cu rază lungă de acţiune către Ucraina va „trece o linie roşie“ care ar provoca un răspuns foarte dur din partea Rusiei, conform CNN.

În schimb, administraţia Biden a spus clar că nu va trimite muniţie pentru sistemul de rachete de artilerie de înaltă mobilitate care poate lovi adânc în teritoriul Rusiei.

„SUA doresc să ofere toată asistenţa pe care o pot oferi ucrainenilor fără a escalada situaţia până la un punct în care războiul se extinde sau merge într-o direcţie teribilă“, a spus şi secretarul armatei Christine Wormuth, conform CNN.

De asemenea, guvernul german a promis că va trimite un sistem de apărare aeriană în Ucraina. Cancelarul german Olaf Scholz le-a spus parlamentarilor că sistemul IRIS-T este cel mai modern deţinut de Germania şi va permite Ucrainei să apere un întreg oraş împotriva atacurilor aeriene ruseşti.

Cancelarul Germaniei a fost şi el avertizat de Putin cu privire la sistemele de apărare pe care urmează să le trimită Ucrainei. Într-un apel telefonic, Putin i-a avertizat pe Scholz şi pe preşedintele francez Emmanuel Macron împotriva trimiterii de arme în Ucraina, spunând că ar risca să continue să destabilizeze situaţia, scrie Business Insider.

05 Aug. 2026, 13:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 13:36 // Actual //  Ursu Victor

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!