Rachetele trimise de SUA armatei ucrainene creează tensiuni şi atrag ameninţări din partea Rusiei

03 Iun. 2022, 09:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Iun. 2022, 09:16 // Actual //  bani.md

Ruşii au ameninţat că acest ajutor militar ar putea duce la o escaladare a conflictului din Ucraina şi chiar la extinderea lui. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, spune că anunţul preşedintelui Joe Biden de a livra muniţie Ucrainei creşte riscul ca o „ţară terţă” să fie târâtă în conflict.

Preşedintele Joe Biden a anunţat, marţi că SUA furnizează Ucrainei sisteme de rachete şi muniţii „mai avansate“, pe măsură ce războiul său cu Rusia continuă. Reacţiile oficialilor ruşi la acest anunţ nu au întârziat să apară. Rusia a acuzat SUA că încearcă să prelungească războiul din Ucraina şi că pune „gaz pe foc“ furnizând arme Kievului.

„Credem că Statele Unite adaugă intenţionat şi sârguincios gaz pe foc. Astfel de provizii nu contribuie la dorinţa conducerii ucrainene de a relua negocierile de pace“, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit CNN.

Mai mult, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, afirmă că anunţul preşedintelui Joe Biden de a livra noi arme creşte riscul ca o „ţară terţă“ să fie târâtă în conflict.

„Asemenea riscuri există, desigur. Ceea ce cere regimul de la Kiev din punct de vedere economic de la patronii săi occidentali depăşeşte decenţa şi comunicarea diplomatică în primul rând, iar în al doilea rând este o provocare directă de a implica Occidentul în ostilităţi“, a spus Lavrov, conform Ria Novosti, o agenţie de presă din Rusia.

Valoarea noului pachet militar pe care îl trimit SUA Ucrainei este de 700 de milioane de dolari, iar acesta include sisteme de rachete HIMARS, care pot lovi cu precizie o ţintă aflată la 80 de kilometri distanţă.
Noul pachet de asistenţă de securitate va include şi radare de supraveghere aeriană, arme antitanc Javelin, arme antiblindate, proiectile de artilerie, elicoptere, vehicule tactice şi piese de schimb pentru a ajuta ucrainenii să continue întreţinerea echipamentelor militare.

Autorităţile ucrainene au cerut de multă vreme Statelor Unite să furnizeze sisteme de rachete de înaltă tehnologie, cu rază medie de acţiune. Statele Unite nu au fost dispuse anterior să furnizeze armele de teamă că ar putea fi folosite împotriva unor ţinte      din Rusia, dar SUA spun că Kievul a dat asigurări că acest lucru nu se va întâmpla.

Mai mult, preşedintele Biden a spus că ajutorul letal va întări poziţia de negociere a Kievului împotriva Rusiei şi va face o soluţie diplomatică mai probabilă. „Nu încurajăm şi nu îi dăm posibilitatea Ucrainei să lovească dincolo de graniţele sale. Nu vrem să extindem războiul doar pentru a provoca durere Rusiei“, a spus Joe Biden, în un editorial semnat în cotidianul New York Times.

La finalul săptămânii trecut, o cunoscută gazdă de televiziune din Rusia a avertizat că transportul de sisteme de rachete cu rază lungă de acţiune către Ucraina va „trece o linie roşie“ care ar provoca un răspuns foarte dur din partea Rusiei, conform CNN.

În schimb, administraţia Biden a spus clar că nu va trimite muniţie pentru sistemul de rachete de artilerie de înaltă mobilitate care poate lovi adânc în teritoriul Rusiei.

„SUA doresc să ofere toată asistenţa pe care o pot oferi ucrainenilor fără a escalada situaţia până la un punct în care războiul se extinde sau merge într-o direcţie teribilă“, a spus şi secretarul armatei Christine Wormuth, conform CNN.

De asemenea, guvernul german a promis că va trimite un sistem de apărare aeriană în Ucraina. Cancelarul german Olaf Scholz le-a spus parlamentarilor că sistemul IRIS-T este cel mai modern deţinut de Germania şi va permite Ucrainei să apere un întreg oraş împotriva atacurilor aeriene ruseşti.

Cancelarul Germaniei a fost şi el avertizat de Putin cu privire la sistemele de apărare pe care urmează să le trimită Ucrainei. Într-un apel telefonic, Putin i-a avertizat pe Scholz şi pe preşedintele francez Emmanuel Macron împotriva trimiterii de arme în Ucraina, spunând că ar risca să continue să destabilizeze situaţia, scrie Business Insider.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.