Radiografia dezastrului din agricultură! Bolea: Șapte fermieri cu datorii de ani buni au intrat în insolvență

121 de dosare pentru soluționarea datoriilor la bănci au fost depuse de fermieri la Comisia pentru analiza problemelor de la Ministerul Agriculturii, a anunțat în cadrul audierilor din Parlament, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea.

„Din cele 121 de dosare depuse s-a constat că 4 agenți economici nu aveau datorii, 13 agenți economici au achitat integral creditele, 11 au avut dificultăți de plată, dar au revenit la graficul de plată, 4 au beneficiat de prorogarea creditelor, 4 agenți au beneficiat de capital circulat sau restructurarea datoriei, 6 agenți economici au reușit pe parcurs să-și soluționeze problema datoriilor or, pentru următoare perioadă s-ar putea să întâmpine dificultăți, 7 agenți economici care aveau perioade restante de ordinul anilor au intrat în insolvabilitate, 8 sunt în proces de prezentare a informației adiționale pentru creditori, 11 au restanțe mai mare de 55 de zile, iar pentru 13 au fost aplicate acorduri de mediere”, a explica Bolea.

Ministrul a precizat că 200 de fermieri s-au adresat la Camera de Comerț și Industrie pentru consultanță, iar 21 au primit certificate de forță majoră cu care pot merge la creditori.

Referindu-se la moratoriul, la restanțele pentru credite, cerut de fermieri, Bolea a spus că formula de moratoriu este nimic altceva decât același sistem al cadrului legal votat de Parlament care a instituit toate instrumentele legale, prin intermediul căruia agricultorii își pot soluționa problemele cu creditorii și nu e necesar de instituit forme inexistente pentru a interveni în relația dintre agricultori și credite.

Fermierii sunt nemulțumiți de inacțiunile autorităților cu privire la acordarea suportului. Astfel, în data de 7 februarie au demarat protestele. Pe 12 februarie, un grup de fermieri și-au început protestele și la vama Leușeni, pe care au blocat-o cu tractoarele. Agricultorii au declarat că nu vor debloca vama până când președinta Maia Sandu, șeful legislativului Igor Grosu și prim-ministrul Dorin Recean nu vor veni la discuții.

Agricultorii cer impunerea unui moratoriu băncilor asupra aplicării amenzilor, înființarea unei comisii speciale care să analizeze cazurile fermierilor care nu pot să-și plătească datoriile și alocarea a 50% din fondurile Agenției Naționale de Plăți pentru Agricultură pentru compensarea pierderilor pentru culturile de floarea-soarelui și porumb în 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #datorii #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.