Răsturnare de situație! Aeroportul Chișinău, la un pas de a fi detronat de cel de la Iași

Aeroportul Chișinău este la un pas de a fi detronat de cel de la Iași după numărul de pasageri. Aeroportul din partea dreaptă a Prutului a înregistrat la sfârșitul săptămânii trecute un trafic de 2 milioane de pasageri.

Potrivit reprezentanţilor Aeroportului Internaţional Iaşi, primul milion de pasageri îmbarcaţi şi debarcaţi în acest an a fost înregistrat la sfârşitul lunii iunie, astfel că în primele zece luni ale anului s-a înregistrat un trafic de 1,947 de milioane de călători, iar în cursul zilei de vineri s-a ajuns la 2 milioane.

„Încă din primele opt luni ale anului am ajuns la cifre de trafic peste nivelul anilor anteriori. În 2019 am avut aproximativ 1,3 milioane de pasageri, în 2022 – 1,6 milioane, iar acum iată-ne deja ajunşi la pragul de 2 milioane, ceea ce înseamnă că la final de an vom fi mult peste estimările iniţiale. Practic, suntem în avans cu 15 ani în ceea ce priveşte traficul aerian de călători, un semn cât se poate de clar că perspectivele de trafic sunt foarte mari în următorii ani la Aeroportul Iaşi. Pentru a face faţă acestei creşteri spectaculoase, ne concentrăm toate eforturile pentru a finaliza cât mai repede noul terminal şi pentru a-l face operaţional din 2024, odată cu începerea orarului de vară”, a declarat directorul Aeroportului Internaţional Iaşi, Romeo Vatră.

Pentru comparație, în nouă luni ale anului 2023, traficul aerian al Aeroportului Chișinău s-a cifrat la 2,177 milioane de pasageri, reprezentând o creștere semnificativă de 35,3% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Majorarea numărului de pasageri se datorează faptului că anul trecut spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis din data de 24 februarie după invazia Rusiei în Ucraina. În consecință, toate zborurile de la Aeroportul Chișinău au fost sistate timp de o lună.

Ulterior, din data de 21 martie 2022, o porțiune a spațiului aerian al Republicii Moldova a fost deschis pentru utilizarea de către aeronavele civile și de stat. Astfel a fost reluat treptat a transportul de pasageri.

În prezent, toate zborurile din Republica Moldova au loc pe direcția România pe un coridor îngust. Zborurile în direcția Nord, Est și Sud nu sunt operate, iar cursele spre Federația Rusă, Ucraina și Belarus nu au fost reluate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iasi #Aeroport #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anul 2024 a consemnat o stagnare economică aproape totală în Republica Moldova, cu o creștere reală a PIB-ului de doar 0,1%, arată o analiză realizată de centrul analitic Expert-Grup. Potrivit experților, această evoluție confirmă o tendință îngrijorătoare începută în urmă cu un deceniu: erodarea constantă a potențialului de creștere economică, constată Expert-Grup.

Dacă între 2004–2013 economia Moldovei creștea în medie cu 4,6% anual, în perioada 2014–2023 ritmul s-a redus dramatic la doar 2,2%. În 2024, chiar și dacă excludem impactul secetei severe asupra sectorului agricol, creșterea economică nu ar fi depășit 1,5%, semn că problemele sunt structurale, nu conjuncturale.

Trei cauze-cheie ale stagnării economice vizează, conform Expert- Grup, declinul demografic și emigrarea forței de muncă apte de muncă, deficitul de investiții – atât publice, cât și private, guvernanța slabă, care subminează eficiența programelor publice și absorbția fondurilor de investiții.

Economiștii susțin cî e ne voie de un nou model economic. Potrivit Expert-Grup, Moldova trebuie să renunțe la modelul de creștere bazat pe forță de muncă ieftină – care a generat dezechilibre economice, venituri mici și vulnerabilități majore – și să adopte un nou model economic, axat pe valoare adăugată înaltă și productivitate crescută.

Economiștii au propus cinci obiective strategice. Este vorba eficientizarea suportului pentru antreprenori, prin prioritizarea investițiilor în sectoare cu valoare adăugată mare, dezvoltarea pieței de capital, pentru stimularea investițiilor private, reducerea deficitului comercial, prin susținerea exportatorilor și modernizarea infrastructurii calității, creșterea volumului și eficienței investițiilor publice, inclusiv prin proiecte mature și guvernanță eficientă și creșterea mobilității și calificării forței de muncă, prin formare profesională și politici de sprijin pentru părinți și îngrijitori.