Răsturnare de situație! Aeroportul Chișinău, la un pas de a fi detronat de cel de la Iași

Aeroportul Chișinău este la un pas de a fi detronat de cel de la Iași după numărul de pasageri. Aeroportul din partea dreaptă a Prutului a înregistrat la sfârșitul săptămânii trecute un trafic de 2 milioane de pasageri.

Potrivit reprezentanţilor Aeroportului Internaţional Iaşi, primul milion de pasageri îmbarcaţi şi debarcaţi în acest an a fost înregistrat la sfârşitul lunii iunie, astfel că în primele zece luni ale anului s-a înregistrat un trafic de 1,947 de milioane de călători, iar în cursul zilei de vineri s-a ajuns la 2 milioane.

„Încă din primele opt luni ale anului am ajuns la cifre de trafic peste nivelul anilor anteriori. În 2019 am avut aproximativ 1,3 milioane de pasageri, în 2022 – 1,6 milioane, iar acum iată-ne deja ajunşi la pragul de 2 milioane, ceea ce înseamnă că la final de an vom fi mult peste estimările iniţiale. Practic, suntem în avans cu 15 ani în ceea ce priveşte traficul aerian de călători, un semn cât se poate de clar că perspectivele de trafic sunt foarte mari în următorii ani la Aeroportul Iaşi. Pentru a face faţă acestei creşteri spectaculoase, ne concentrăm toate eforturile pentru a finaliza cât mai repede noul terminal şi pentru a-l face operaţional din 2024, odată cu începerea orarului de vară”, a declarat directorul Aeroportului Internaţional Iaşi, Romeo Vatră.

Pentru comparație, în nouă luni ale anului 2023, traficul aerian al Aeroportului Chișinău s-a cifrat la 2,177 milioane de pasageri, reprezentând o creștere semnificativă de 35,3% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Majorarea numărului de pasageri se datorează faptului că anul trecut spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis din data de 24 februarie după invazia Rusiei în Ucraina. În consecință, toate zborurile de la Aeroportul Chișinău au fost sistate timp de o lună.

Ulterior, din data de 21 martie 2022, o porțiune a spațiului aerian al Republicii Moldova a fost deschis pentru utilizarea de către aeronavele civile și de stat. Astfel a fost reluat treptat a transportul de pasageri.

În prezent, toate zborurile din Republica Moldova au loc pe direcția România pe un coridor îngust. Zborurile în direcția Nord, Est și Sud nu sunt operate, iar cursele spre Federația Rusă, Ucraina și Belarus nu au fost reluate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iasi #Aeroport #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de imigrație, intenționând să transforme șederea în Regat într-un „privilegiu” și nu un drept, a anunțat premierul Keir Starmer în cadrul unei conferințe de presă ce a precedat publicarea așa-numitei „carte albe” – documentul ce explică noua direcție politică a executivului, notează The Guardian.

„Toate domeniile sistemului de imigrație – muncă, familie și studii – vor fi reglementate mai strict pentru a avea un control mai ferm. Aplicarea legii va fi mai severă ca niciodată, iar numărul migranților va fi redus”, a declarat Starmer.

Premierul a criticat sistemul anterior, acuzându-l că a încurajat angajarea de lucrători slab plătiți din străinătate în locul investițiilor în forța de muncă autohtonă. Între iunie 2022 și iunie 2023, migrația netă în Regat a atins aproape 1 milion de persoane – de patru ori mai mult decât în 2019. Deși cifrele au scăzut ulterior la 728.000, impactul asupra sistemului de sănătate (NHS), educației și pieței imobiliare a fost considerabil. Starmer a catalogat actualul model drept „defect” și a promis reformarea acestuia.

Printre măsurile-cheie anunțate:

Creșterea duratei de rezidență necesare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă (ILR): de la 5 la 10 ani. Excepții vor exista doar pentru cei care aduc un „contribuție semnificativă” în economie și societate.
Obligativitatea cunoașterii limbii engleze pentru toți migranții, inclusiv pentru membrii adulți ai familiilor acestora, la un nivel conversațional de bază.

Prioritate pentru migranții cu înaltă calificare, în special pentru profesiile deficitare precum medici, ingineri sau specialiști IT.
Restricții asupra vizelor temporare și interzicerea recrutării de muncitori străini în sectorul îngrijirii sociale.
Condiționarea vizei Skilled Worker de studii superioare.

Reducerea perioadei de ședere post-studii de la 2 ani la 1,5 ani pentru studenții internaționali. Sancțiuni financiare pentru angajatorii și universitățile care încalcă regulile de imigrație.

Starmer a subliniat că guvernul nu va introduce cote de migrație, considerând că toate tentativele anterioare în acest sens au eșuat. Pachetul de reforme urmează să fie supus aprobării în Parlament, unde Partidul Laburist deține o majoritate confortabilă. Dacă va fi adoptat, noile măsuri ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026.