Răsturnare de situație în industria uleiului! Fabrica unui milionar a ajuns importatoare

Republica Moldova, tradițional unul dintre marii exportatori de ulei de floarea-soarelui, înregistrează schimbări majore pe piață, iar importurile cresc pe fondul problemelor din industria locală de procesare, arată o analiză a economistului Iurie Rija.

Datele analizate arată că în sezonul 2025–2026 (iulie 2025 – aprilie 2026), importurile de ulei de floarea-soarelui au urcat la 12.896 tone, în timp ce exporturile au ajuns la 73.322 tone. Deși exporturile și-au revenit față de sezonul precedent, raportul dintre export și import s-a redus semnificativ la 1 la 5,7, comparativ cu 1 la 43 în perioadele considerate normale.

Economistul susține că această schimbare reflectă o problemă structurală: procesarea internă funcționează sub capacitate, iar o parte importantă a materiei prime părăsește țara sub formă de semințe neprocesate, ceea ce obligă piața internă să acopere o parte din necesarul de ulei prin importuri.

Unul dintre cele mai surprinzătoare aspecte evidențiate în analiză este situația companiei „Floarea Soarelui”, controlată de milioanarul Vaja Jhashi, considerată simbolul industriei locale de procesare. Dacă în anii de vârf uzina exporta peste 180.000 de tone de ulei anual, acum aceasta a ajuns în postura de importator și a adus în perioada ianuarie–aprilie 2026 circa 985 de tone de ulei rafinat din Ucraina.

Potrivit lui Iurie Rija, compania și-a epuizat stocurile de semințe disponibile pentru procesare și a fost nevoită să recurgă la importuri pentru a onora contractele comerciale existente. În paralel, reluarea producției la volume reduse a devenit nerentabilă din cauza costurilor fixe ridicate.

Analiza mai arată că traderii au fost mai competitivi decât procesatorii în relația cu fermierii, oferind plăți rapide pentru recoltă. Astfel, materia primă a fost exportată înainte să ajungă la fabrici, ceea ce a dus la situația în care una dintre cele mai mari uzine de procesare din Republica Moldova importă acum produsul pe care îl producea anterior în cantități mari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #milionar #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grecia își consolidează rapid poziția de furnizor important de energie electrică pentru Europa de Sud-Est și piețele din centrul continentului. În prima jumătate a lunii august, electricitatea produsă în Grecia și Bulgaria a fost exportată către România, Republica Moldova, Ungaria, Austria și Croația, într-o perioadă în care seceta și temperaturile ridicate afectează producția energetică în mai multe țări, scrie presa elenă.

Vineri, Grecia a stabilit un nou record al exporturilor nete de electricitate, ajungând la 54 GWh în 24 de ore. Energia a provenit atât din surse regenerabile, cât și din centrale pe gaze naturale, care au asigurat flexibilitatea necesară pentru menținerea exporturilor.

Cea mai mare cantitate, 25 GWh, a fost livrată Bulgariei, de unde energia a fost transportată mai departe către piețele din Europa Centrală și de Est. Grecia a mai exportat 12 GWh către Italia, peste 11 GWh către Macedonia de Nord, 5 GWh către Albania și aproximativ 0,5 GWh către Turcia.

Noul record îl depășește pe cel stabilit cu o zi înainte, când exporturile nete au ajuns la 52,3 GWh. Alte niveluri ridicate au fost înregistrate pe 8 ianuarie, cu 52 GWh, pe 25 martie – 49,4 GWh, și pe 7 februarie – 48,7 GWh.

Creșterea exporturilor are loc într-un context dificil pentru sistemele energetice europene. Seceta și valurile de căldură au redus producția hidroenergetică, în timp ce disponibilitatea unor capacități nucleare a scăzut în anumite piețe. În aceste condiții, energia furnizată de Grecia contribuie la echilibrarea pieței regionale și la limitarea presiunilor asupra prețurilor.

Un rol important îl au centralele grecești pe gaze naturale, capabile să compenseze rapid variațiile producției regenerabile. Energia eoliană are, la rândul său, un potențial considerabil: într-o zi favorabilă, turbinele din Grecia pot produce între 50 și 60 GWh, în timp ce în zilele cu vânt slab producția poate scădea sub 10 GWh.

Vineri a fost, de altfel, una dintre cele mai bune zile pentru producția de energie regenerabilă din Grecia. Sursele regenerabile au asigurat 65,5% din mixul energetic intern, echivalentul a aproximativ 145 GWh. La acestea s-au adăugat circa 11 GWh produși de hidrocentrale, în condițiile unui consum intern de aproximativ 163 GWh.

Astfel, Grecia a reușit să își acopere aproape integral necesarul de electricitate din surse curate și, în același timp, să exporte cantități importante către țările din regiune.