Războiul a aruncat în aer prețul alimentelor. Europenii au probleme cu foametea

Războiul din Ucraina și sancțiunile occidentale împotriva Moscovei au împins inflația europeană la un nou nivel record în iunie, o veste proastă pentru gospodăriile care se confruntă acum cu creșterea prețurilor la alimente, pe lângă cele la energie, transmite AFP.

Rata inflației în cele 19 țări care împart moneda unică s-a situat în iunie la 8,6% în ritm anual, după 7,4% în aprilie și 8,1% în mai, a anunțat vineri Eurostat.

Cifrele sunt cele mai mari înregistrate de biroul european de statistică de la prima publicare a indicatorului, în ianuarie 1997.

Inflație record în fiecare lună de după noiembrie

Creșterea prețurilor de consum a atins niveluri record în fiecare lună începând din noiembrie, chiar dacă anul trecut a fost considerată un fenomen temporar, legat de forța redresării economice după șocul pandemiei și al perturbărilor din lanțurile de aprovizionare.

Invazia Ucrainei de către armata rusă la sfârșitul lunii februarie și sancțiunile economice occidentale împotriva Moscovei exacerbează creșterea prețurilor și provoacă temeri privind o scădere bruscă a creșterii produsului intern brut (PIB).

Acum, „europenii au probleme în a-și asigura hrana”, spune Philippe Waechter, economist șef la Ostrum Asset Management.

„Din punct de vedere istoric, nu am avut niciodată o cifră atât de mare privind contribuția alimentelor la inflație, va cântări foarte greu”, a explicat el pentru AFP, referindu-se la creșterea prețului cerealelor și a uleiurilor folosite în produsele procesate.

Populația, nevoită să strângă cureaua

Consolidarea inflației afectează întotdeauna în primul rând sectorul energetic (electricitate, petrol, gaze…). Această componentă a indicelui prețurilor a urcat cu 41,9% pe un an în iunie, după ce în luna mai fusese de 39,1%. Dar și creșterea prețurilor la alimente (inclusiv alcool și tutun) s-a accelerat, ajungând la 8,9%, față de 7,5% în mai.

Waechter este îngrijorat de un risc major pentru economie, gospodăriile fiind obligate să strângă cureaua:

„La un moment dat, consumatorii sunt nevoiți să facă un compromis: au nevoie de benzină pentru a merge la serviciu și reduc alte cheltuieli, ceea ce creează un șoc negativ pentru activitatea economică”

În luna mai, Bruxellesul și-a redus cu 1,3 puncte procentuale prognoza de creștere a produsului intern brut (PIB) pentru zona euro, până la 2,7% în 2022, și și-a majorat prognoza de inflație cu 3,5 puncte, până la 6,1%, față de cifrele anunțate la 10 februarie, înainte de începerea ofensivei rusești.

Situația s-ar putea înrăutăți și mai mult dacă Moscova decide să întrerupă complet furnizarea de gaze către Europa ca răspuns la sancțiunile occidentale.

Perspectivele sunt în continuare sumbre

“Perspectivele pentru restul anului sunt sumbre”, avertizează Pushpin Singh, economist la centrul de cercetare Cebr.

„Actuala penurie de gaze, cauzată de reducerea exporturilor rusești, a determinat Germania și Olanda să își activeze planurile de urgență pentru a limita consumul (de energie). În cazul unei întreruperi a aprovizionării, reducerile vor fi impuse industriei și vor cauza o scădere a producției de producție”, a prezis acesta.

Inflația din zona euro depășește cu mult ținta Băncii Centrale Europene (BCE) de aproape 2%.

Prin urmare, BCE se pregătește să majoreze ratele dobânzilor în iulie, pentru prima dată în ultimii unsprezece ani, cu riscul de a încetini și mai mult creșterea economică.
Această perspectivă a ridicat riscul unei crize a datoriilor în zona euro, cu diferențe tot mai mari între ratele dobânzilor practicate de statele din nordul și sudul Europei pentru a se împrumuta și a-și finanța deficitele.

BCE va merge „atât de departe cât este necesar” pentru a combate inflația, care va rămâne probabil „excesiv de ridicată pentru o perioadă de timp”, a avertizat marți președintele BCE, Christine Lagarde.

#preturi #alimente #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gazprom a raportat un profit net de 134,2 miliarde de ruble (1,34 miliarde de euro) în trimestrul III al anului 2025, după ce în aceeași perioadă a anului trecut compania înregistrase o pierdere de aproape 53 de miliarde de ruble (0,53 miliarde de euro), potrivit raportului companiei.

Pentru primele nouă luni ale anului, profitul atribuibil acționarilor se ridică la 1,17 trilioane de ruble (11,7 miliarde de euro), însă cifra este sub așteptările analiștilor consultați de Interfax, care anticipau un rezultat de circa 200 de miliarde de ruble doar pentru trimestrul III.

Veniturile Gazprom în trimestrul III au totalizat 2,175 trilioane de ruble, în scădere cu 9,8% față de anul precedent, însă peste nivelul prognozat de specialiști (2,164 trilioane de ruble).

Pe segmente: veniturile din gaz au scăzut cu 15,4%, până la 1,14 trilioane de ruble, iar veniturile din petrol au coborât cu 10,5%, la 1,01 trilioane de ruble. În total, pentru primele nouă luni ale anului 2025, cifra de afaceri a grupului a scăzut cu 4,5%, până la 7,17 trilioane de ruble. Profitul înainte de impozitare în trimestrul III a coborât cu aproape 20%, ajungând la 230,3 miliarde de ruble.

În primul semestru al anului, Gazprom raportase un profit net IFRS de 983,1 miliarde de ruble, cu 6% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, o evoluție pusă pe seama aprecierii rublei și a scăderii prețurilor la petrol.

Acțiunile Gazprom au crescut cu 1,85% pe bursa de la Moscova, atingând un vârf de 126,35 ruble, înainte ca avansul să se tempereze la 1,5%.

Analiștii avertizează însă că dividendele vor rămâne sub semnul întrebării în următorii ani, în contextul: creșterii programelor de investiții, scăderii prețurilor internaționale la gaz,
planului UE de a elimina importurile de gaz rusesc prin conducte până la sfârșitul lui 2027.

Gazprom nu a mai plătit dividende din 2022, când acționarii au primit 51,03 ruble pe acțiune, cu o randament de aproximativ 26%.