Războiul a aruncat în aer prețul alimentelor. Europenii au probleme cu foametea

Războiul din Ucraina și sancțiunile occidentale împotriva Moscovei au împins inflația europeană la un nou nivel record în iunie, o veste proastă pentru gospodăriile care se confruntă acum cu creșterea prețurilor la alimente, pe lângă cele la energie, transmite AFP.

Rata inflației în cele 19 țări care împart moneda unică s-a situat în iunie la 8,6% în ritm anual, după 7,4% în aprilie și 8,1% în mai, a anunțat vineri Eurostat.

Cifrele sunt cele mai mari înregistrate de biroul european de statistică de la prima publicare a indicatorului, în ianuarie 1997.

Inflație record în fiecare lună de după noiembrie

Creșterea prețurilor de consum a atins niveluri record în fiecare lună începând din noiembrie, chiar dacă anul trecut a fost considerată un fenomen temporar, legat de forța redresării economice după șocul pandemiei și al perturbărilor din lanțurile de aprovizionare.

Invazia Ucrainei de către armata rusă la sfârșitul lunii februarie și sancțiunile economice occidentale împotriva Moscovei exacerbează creșterea prețurilor și provoacă temeri privind o scădere bruscă a creșterii produsului intern brut (PIB).

Acum, „europenii au probleme în a-și asigura hrana”, spune Philippe Waechter, economist șef la Ostrum Asset Management.

„Din punct de vedere istoric, nu am avut niciodată o cifră atât de mare privind contribuția alimentelor la inflație, va cântări foarte greu”, a explicat el pentru AFP, referindu-se la creșterea prețului cerealelor și a uleiurilor folosite în produsele procesate.

Populația, nevoită să strângă cureaua

Consolidarea inflației afectează întotdeauna în primul rând sectorul energetic (electricitate, petrol, gaze…). Această componentă a indicelui prețurilor a urcat cu 41,9% pe un an în iunie, după ce în luna mai fusese de 39,1%. Dar și creșterea prețurilor la alimente (inclusiv alcool și tutun) s-a accelerat, ajungând la 8,9%, față de 7,5% în mai.

Waechter este îngrijorat de un risc major pentru economie, gospodăriile fiind obligate să strângă cureaua:

„La un moment dat, consumatorii sunt nevoiți să facă un compromis: au nevoie de benzină pentru a merge la serviciu și reduc alte cheltuieli, ceea ce creează un șoc negativ pentru activitatea economică”

În luna mai, Bruxellesul și-a redus cu 1,3 puncte procentuale prognoza de creștere a produsului intern brut (PIB) pentru zona euro, până la 2,7% în 2022, și și-a majorat prognoza de inflație cu 3,5 puncte, până la 6,1%, față de cifrele anunțate la 10 februarie, înainte de începerea ofensivei rusești.

Situația s-ar putea înrăutăți și mai mult dacă Moscova decide să întrerupă complet furnizarea de gaze către Europa ca răspuns la sancțiunile occidentale.

Perspectivele sunt în continuare sumbre

„Perspectivele pentru restul anului sunt sumbre”, avertizează Pushpin Singh, economist la centrul de cercetare Cebr.

„Actuala penurie de gaze, cauzată de reducerea exporturilor rusești, a determinat Germania și Olanda să își activeze planurile de urgență pentru a limita consumul (de energie). În cazul unei întreruperi a aprovizionării, reducerile vor fi impuse industriei și vor cauza o scădere a producției de producție”, a prezis acesta.

Inflația din zona euro depășește cu mult ținta Băncii Centrale Europene (BCE) de aproape 2%.

Prin urmare, BCE se pregătește să majoreze ratele dobânzilor în iulie, pentru prima dată în ultimii unsprezece ani, cu riscul de a încetini și mai mult creșterea economică.
Această perspectivă a ridicat riscul unei crize a datoriilor în zona euro, cu diferențe tot mai mari între ratele dobânzilor practicate de statele din nordul și sudul Europei pentru a se împrumuta și a-și finanța deficitele.

BCE va merge „atât de departe cât este necesar” pentru a combate inflația, care va rămâne probabil „excesiv de ridicată pentru o perioadă de timp”, a avertizat marți președintele BCE, Christine Lagarde.

#preturi #alimente #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ocupă locul 70 din 178 de țări în clasamentul global al statelor cu cei mai mulți cetățeni plecați peste hotare, potrivit unei analize realizate de Visual Capitalist, pe baza datelor Departamentului ONU pentru Afaceri Economice și Sociale. Conform estimărilor pentru 2024, aproximativ 864 de mii de moldoveni trăiau în afara țării, ceea ce înseamnă că circa 28,5% din populația Republicii Moldova se aflau peste hotare. În clasament, Moldova este poziționată între Nicaragua, aflată pe locul 69, cu puțin peste 900 de mii de emigranți, și Croația, care ocupă locul 71, cu aproximativ 826 de mii de cetățeni plecați.

Primele poziții ale topului sunt dominate de statele cu populații foarte mari. India se află pe locul 1, cu peste 18 milioane de cetățeni stabiliți în străinătate, urmată de China (locul 2, 11,7 milioane) și Mexic (locul 3, 11,6 milioane). Ucraina ocupă locul 4, cu aproximativ 9,8 milioane de emigranți, iar Rusia se situează pe locul 5, cu peste 9,1 milioane de cetățeni care trăiesc în afara granițelor. România apare mult mai sus decât Moldova, pe locul 14 la nivel mondial, cu circa 4,58 milioane de români stabiliți peste hotare.

La polul opus al clasamentului se află statele cu cele mai mici diaspore din lume, în special microstate și țări insulare, unde numărul absolut al emigranților este foarte redus. Ultimele poziții sunt ocupate de teritorii precum Tuvalu, Nauru, Palau, San Marino sau Monaco, unde doar câteva mii sau chiar sute de persoane trăiesc în afara țării de origine, în principal din cauza populației totale foarte mici.

La nivel global, datele arată că peste 280 de milioane de persoane trăiesc în prezent în afara țării în care s-au născut, iar primele cinci state din clasament concentrează aproximativ o cincime din totalul emigranților din lume. Deși țările mari domină topul numeric, analiza arată că statele mici ies în evidență atunci când emigrația este raportată la populație, unele dintre ele având chiar peste jumătate dintre cetățeni stabiliți în afara granițelor.