Războiul a aruncat în aer prețul alimentelor. Europenii au probleme cu foametea

Războiul din Ucraina și sancțiunile occidentale împotriva Moscovei au împins inflația europeană la un nou nivel record în iunie, o veste proastă pentru gospodăriile care se confruntă acum cu creșterea prețurilor la alimente, pe lângă cele la energie, transmite AFP.

Rata inflației în cele 19 țări care împart moneda unică s-a situat în iunie la 8,6% în ritm anual, după 7,4% în aprilie și 8,1% în mai, a anunțat vineri Eurostat.

Cifrele sunt cele mai mari înregistrate de biroul european de statistică de la prima publicare a indicatorului, în ianuarie 1997.

Inflație record în fiecare lună de după noiembrie

Creșterea prețurilor de consum a atins niveluri record în fiecare lună începând din noiembrie, chiar dacă anul trecut a fost considerată un fenomen temporar, legat de forța redresării economice după șocul pandemiei și al perturbărilor din lanțurile de aprovizionare.

Invazia Ucrainei de către armata rusă la sfârșitul lunii februarie și sancțiunile economice occidentale împotriva Moscovei exacerbează creșterea prețurilor și provoacă temeri privind o scădere bruscă a creșterii produsului intern brut (PIB).

Acum, „europenii au probleme în a-și asigura hrana”, spune Philippe Waechter, economist șef la Ostrum Asset Management.

„Din punct de vedere istoric, nu am avut niciodată o cifră atât de mare privind contribuția alimentelor la inflație, va cântări foarte greu”, a explicat el pentru AFP, referindu-se la creșterea prețului cerealelor și a uleiurilor folosite în produsele procesate.

Populația, nevoită să strângă cureaua

Consolidarea inflației afectează întotdeauna în primul rând sectorul energetic (electricitate, petrol, gaze…). Această componentă a indicelui prețurilor a urcat cu 41,9% pe un an în iunie, după ce în luna mai fusese de 39,1%. Dar și creșterea prețurilor la alimente (inclusiv alcool și tutun) s-a accelerat, ajungând la 8,9%, față de 7,5% în mai.

Waechter este îngrijorat de un risc major pentru economie, gospodăriile fiind obligate să strângă cureaua:

„La un moment dat, consumatorii sunt nevoiți să facă un compromis: au nevoie de benzină pentru a merge la serviciu și reduc alte cheltuieli, ceea ce creează un șoc negativ pentru activitatea economică”

În luna mai, Bruxellesul și-a redus cu 1,3 puncte procentuale prognoza de creștere a produsului intern brut (PIB) pentru zona euro, până la 2,7% în 2022, și și-a majorat prognoza de inflație cu 3,5 puncte, până la 6,1%, față de cifrele anunțate la 10 februarie, înainte de începerea ofensivei rusești.

Situația s-ar putea înrăutăți și mai mult dacă Moscova decide să întrerupă complet furnizarea de gaze către Europa ca răspuns la sancțiunile occidentale.

Perspectivele sunt în continuare sumbre

„Perspectivele pentru restul anului sunt sumbre”, avertizează Pushpin Singh, economist la centrul de cercetare Cebr.

„Actuala penurie de gaze, cauzată de reducerea exporturilor rusești, a determinat Germania și Olanda să își activeze planurile de urgență pentru a limita consumul (de energie). În cazul unei întreruperi a aprovizionării, reducerile vor fi impuse industriei și vor cauza o scădere a producției de producție”, a prezis acesta.

Inflația din zona euro depășește cu mult ținta Băncii Centrale Europene (BCE) de aproape 2%.

Prin urmare, BCE se pregătește să majoreze ratele dobânzilor în iulie, pentru prima dată în ultimii unsprezece ani, cu riscul de a încetini și mai mult creșterea economică.
Această perspectivă a ridicat riscul unei crize a datoriilor în zona euro, cu diferențe tot mai mari între ratele dobânzilor practicate de statele din nordul și sudul Europei pentru a se împrumuta și a-și finanța deficitele.

BCE va merge „atât de departe cât este necesar” pentru a combate inflația, care va rămâne probabil „excesiv de ridicată pentru o perioadă de timp”, a avertizat marți președintele BCE, Christine Lagarde.

#preturi #alimente #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.