Războiul de la graniță a cutremurat piața valutară din Republica Moldova. Presiunea a ajuns la un miliard de dolari

Războiul din Ucraina a creat perturbații pe piața valutară din Republica Moldova și a accentuat și mai tare presiunea, dictată deja de sectorul energetic. De la începutul războiului, moldovenii s-au agitat și au cumpărat, ca să-și facă rezerve, circa 400 de milioane de dolari, chiar dacă s-a observat o diferență dintre marja comercială a BNM și a băncilor și caselor de schimb valutar, ultimele câștigând zeci de milioane de lei. În prezent, presiunea pe piața valutară se apropie de un miliard de dolari. Însă, situația este gestionată mult mai bine față de perioada anilor 2014-2015, deoarece Republica Moldova are suportul partenerilor externi, a explicat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în luna martie 2022, a fost înregistrată o ofertă netă de valută negativă. Moldovenii au vândut mai puțină valută decât au procurat. Doar în martie 2022, pentru prima dată în istoria țării, oamenii nu doar că nu au vândut valută, dar au procurat valută și am avut vânzări nete de valută negative, minus 26 de milioane de dolari.

Potrivit, economistului, dacă în perioada 2014-2015 deficitul de valută a fost de 900 de milioane de dolari, din cauza jafului bancar și a lipsei suportului extern, rezervele valutare s-au redus din contul banilor care au cauzat deficitul. Acum, chiar dacă deficitul este de apropie un miliar de dolari, rezervele au scăzut cu doar 484 de milioane de dolari. Restul banilor au fost compensați de către partenerii externi. În următoarele două-trei luni, inclusiv din contul altor bani, în valută, care vor veni din exterior, vor fi suplinite toate rezervele valutare. Plus, cele 400 de milioane de dolari procurate de către cetățeni vor fi întoarse, deoarece oamenii au început a face cheltuieli.

Economistul a mai menționat că în prezent asistăm la o apreciere puternică a dolarului pe plan internațional, care s-a apreciat față de toate valutele, inclusiv față de leul moldovenesc. Însă leul moldovenesc, față de celelalte valute este mai puternic, și este determinat de faptul că este o depreciere puternică a monedei ucrainene. Începând cu 2018, leul moldovenesc începe anul practic la același nivel față de dolar și euro.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#piata valutara #cerere #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.