Războiul de la graniță a cutremurat piața valutară din Republica Moldova. Presiunea a ajuns la un miliard de dolari

Războiul din Ucraina a creat perturbații pe piața valutară din Republica Moldova și a accentuat și mai tare presiunea, dictată deja de sectorul energetic. De la începutul războiului, moldovenii s-au agitat și au cumpărat, ca să-și facă rezerve, circa 400 de milioane de dolari, chiar dacă s-a observat o diferență dintre marja comercială a BNM și a băncilor și caselor de schimb valutar, ultimele câștigând zeci de milioane de lei. În prezent, presiunea pe piața valutară se apropie de un miliard de dolari. Însă, situația este gestionată mult mai bine față de perioada anilor 2014-2015, deoarece Republica Moldova are suportul partenerilor externi, a explicat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în luna martie 2022, a fost înregistrată o ofertă netă de valută negativă. Moldovenii au vândut mai puțină valută decât au procurat. Doar în martie 2022, pentru prima dată în istoria țării, oamenii nu doar că nu au vândut valută, dar au procurat valută și am avut vânzări nete de valută negative, minus 26 de milioane de dolari.

Potrivit, economistului, dacă în perioada 2014-2015 deficitul de valută a fost de 900 de milioane de dolari, din cauza jafului bancar și a lipsei suportului extern, rezervele valutare s-au redus din contul banilor care au cauzat deficitul. Acum, chiar dacă deficitul este de apropie un miliar de dolari, rezervele au scăzut cu doar 484 de milioane de dolari. Restul banilor au fost compensați de către partenerii externi. În următoarele două-trei luni, inclusiv din contul altor bani, în valută, care vor veni din exterior, vor fi suplinite toate rezervele valutare. Plus, cele 400 de milioane de dolari procurate de către cetățeni vor fi întoarse, deoarece oamenii au început a face cheltuieli.

Economistul a mai menționat că în prezent asistăm la o apreciere puternică a dolarului pe plan internațional, care s-a apreciat față de toate valutele, inclusiv față de leul moldovenesc. Însă leul moldovenesc, față de celelalte valute este mai puternic, și este determinat de faptul că este o depreciere puternică a monedei ucrainene. Începând cu 2018, leul moldovenesc începe anul practic la același nivel față de dolar și euro.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#piata valutara #cerere #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.