Războiul deja pierdut de Vladimir Putin. Ce a funcționat în SUA și în Europa n-a mai mers în Ucraina

„În aceste luni negre, începând cu 24 februarie, când Vladimir Putin a trimis trupe în Ucraina, m-am chinuit să găsesc ceva pozitiv în ceea ce se întâmpla. În cea mai mare parte, am simțit un amestec de rușine și furie, dar a existat și un sentiment de eșec complet, care este împărtășit de mulți liberali ruși astăzi: vedem că ne-am pierdut poporul din cauza propagandei lui Putin și am pierdut țara”, scrie Andrei Soldatov, în Agentura.

Dar, spune el, a apărut cel puțin un lucru care, surprinzător, este motiv de optimism – internetul și rolul său în acest război. După scandalul legat de alegerile americane din 2016 comunitatea globală de experți a început să vorbească despre internet în termeni de amenințări, nu de oportunități. Hackerii și trolii ruși, chinezi, iranieni și nord-coreeni au găsit o modalitate prin care să folosească internetul pentru a răspândi dezinformare și propagandă, subminând democrațiile occidentale cu teorii ale conspirației și minciuni.

Rusia lui Putin a câștigat prima rundă

Platforme globale precum Facebook, Twitter și Google, cândva percepute ca simboluri ale spiritului antreprenorial occidental și ale libertății creative, au fost complet compromise. Globalitatea comunicațiilor, un vis în anii 1990 și 2000, a devenit brusc o vulnerabilitate majoră pentru societatea occidentală.

Această percepție sumbră a internetului s-a potrivit perfect cu viziunea lui Vladimir Putin despre rețele. Liderul rus și apropiații săi din KGB au fost învățați să privească lumea în termeni de amenințări. Iar când Putin a venit la putere, una dintre aceste amenințări a fost internetul. Astfel că prima Doctrină a Securității Informaționale a Federației Ruse, semnată de Putin în 2000, menționează „manipularea informațiilor (dezinformarea, ascunderea sau denaturarea informațiilor)” pe lista amenințărilor potențiale.

Până în 2016, între oficialii occidentali și ruși a existat un conflict cu privire la termenii în care se vorbea despre internet. Occidentul folosea termeni precum „securitate cibernetică” și „amenințări cibernetice”, pentru că dorea să discute despre securitatea rețelei, în timp ce oficialii ruși și chinezi au insistat să folosească termeni precum „securitate informațională” și „război informațional”.

Cele două dictaturi consideră că orice conținut de pe internet este o amenințare pentru stabilitatea politică a regimului. Iar Kremlinul a ales să protejeze stabilitatea prin crearea „suveranității digitale” a Rusiei.

După 2016, însă, și unii experți americani în domeniul cibernetic au ajuns la concluzia că Moscova a avut dreptate: conținutul online, în primul rând pe rețelele de socializare, poate reprezenta într-adevăr o amenințare la adresa democrației.

Atacurile de hacking ale Kremlinului în SUA și Europa s-au terminat adesea fără succes. Dar Putin a câștigat runda: a făcut lumea să se gândească la Internet într-o manieră sumbră și chiar paranoică. Părea destul de logic, pentru că operațiunile de dezinformare nu s-au oprit după fiasco-ul din 2016. Și nici atacurile hackerilor. A devenit ceva obișnuit ca fiecare criză cu Rusia să fie însoțită de o campanie de dezinformare combinată cu atacuri cibernetice.

#război informațional #Putin #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.