Războiul din Ucraina îi costă pe nemți 160 de miliarde de euro

Războiul din Ucraina va costa economia germană aproximativ 160 de miliarde de euro, sau 4% din Produsul Intern Brut, ca urmare a diminuării creării de valoare până la finele anului, a apreciat preşedintele Asociaţiei Camerelor Germane de Industrie şi Comerţ (DIHK), informează Reuters.

Aceasta înseamnă că PIB-ul per capita în cea mai mare economie a Europei va fi cu 2.000 de euro mai mic decât ar fi fost dacă războiul din Ucraina nu ar fi avut loc, a declarat preşedintele DIHK, Peter Adrian, pentru cotidianul „Rheinische Post”.

Industria are o pondere mai mare în economia Germaniei decât în alte ţări, şi cea mai mare parte a acestui sector este una cu un consum intensiv de energie, ceea ce înseamnă că firmele germane au fost afectate în mod deosebit de explozia preţurilor la energie, care anul trecut au atins maxime istorice în Europa.

Un studiu publicat luna trecută de Allianz Trade arată că industria germană ar urma să plătească un preţ cu 40% mai mare la energie în 2023 comparativ cu 2021.

„De aceea, prognoza de creştere pentru 2023 şi 2024 este mai redusă decât în multe alte ţări”, a spus Peter Adrian, adăugând că acest lucru este valabil şi pentru anul trecut.

Germania, ţară care timp de decenii s-a bazat pe gazele ruseşti ieftine livrate prin conducte, se confruntă acum cu preţuri mai mari la energie comparativ cu SUA, care are propriile sale rezerve de gaze naturale, sau Franţa, ţară care produce o mare cantitate de energie electrică în centralele nucleare.

„Preţul gazelor este de trei până la cinci ori mai mare decât în SUA”, a apreciat Peter Adrian, adăugând că preţurile la electricitate sunt de patru ori mai mari decât în Franţa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #razboi #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.