Războiul din Ucraina îi costă pe nemți 160 de miliarde de euro

Războiul din Ucraina va costa economia germană aproximativ 160 de miliarde de euro, sau 4% din Produsul Intern Brut, ca urmare a diminuării creării de valoare până la finele anului, a apreciat preşedintele Asociaţiei Camerelor Germane de Industrie şi Comerţ (DIHK), informează Reuters.

Aceasta înseamnă că PIB-ul per capita în cea mai mare economie a Europei va fi cu 2.000 de euro mai mic decât ar fi fost dacă războiul din Ucraina nu ar fi avut loc, a declarat preşedintele DIHK, Peter Adrian, pentru cotidianul „Rheinische Post”.

Industria are o pondere mai mare în economia Germaniei decât în alte ţări, şi cea mai mare parte a acestui sector este una cu un consum intensiv de energie, ceea ce înseamnă că firmele germane au fost afectate în mod deosebit de explozia preţurilor la energie, care anul trecut au atins maxime istorice în Europa.

Un studiu publicat luna trecută de Allianz Trade arată că industria germană ar urma să plătească un preţ cu 40% mai mare la energie în 2023 comparativ cu 2021.

„De aceea, prognoza de creştere pentru 2023 şi 2024 este mai redusă decât în multe alte ţări”, a spus Peter Adrian, adăugând că acest lucru este valabil şi pentru anul trecut.

Germania, ţară care timp de decenii s-a bazat pe gazele ruseşti ieftine livrate prin conducte, se confruntă acum cu preţuri mai mari la energie comparativ cu SUA, care are propriile sale rezerve de gaze naturale, sau Franţa, ţară care produce o mare cantitate de energie electrică în centralele nucleare.

„Preţul gazelor este de trei până la cinci ori mai mare decât în SUA”, a apreciat Peter Adrian, adăugând că preţurile la electricitate sunt de patru ori mai mari decât în Franţa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #razboi #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.