Războiul din Ucraina îi costă pe nemți 160 de miliarde de euro

Războiul din Ucraina va costa economia germană aproximativ 160 de miliarde de euro, sau 4% din Produsul Intern Brut, ca urmare a diminuării creării de valoare până la finele anului, a apreciat preşedintele Asociaţiei Camerelor Germane de Industrie şi Comerţ (DIHK), informează Reuters.

Aceasta înseamnă că PIB-ul per capita în cea mai mare economie a Europei va fi cu 2.000 de euro mai mic decât ar fi fost dacă războiul din Ucraina nu ar fi avut loc, a declarat preşedintele DIHK, Peter Adrian, pentru cotidianul „Rheinische Post”.

Industria are o pondere mai mare în economia Germaniei decât în alte ţări, şi cea mai mare parte a acestui sector este una cu un consum intensiv de energie, ceea ce înseamnă că firmele germane au fost afectate în mod deosebit de explozia preţurilor la energie, care anul trecut au atins maxime istorice în Europa.

Un studiu publicat luna trecută de Allianz Trade arată că industria germană ar urma să plătească un preţ cu 40% mai mare la energie în 2023 comparativ cu 2021.

„De aceea, prognoza de creştere pentru 2023 şi 2024 este mai redusă decât în multe alte ţări”, a spus Peter Adrian, adăugând că acest lucru este valabil şi pentru anul trecut.

Germania, ţară care timp de decenii s-a bazat pe gazele ruseşti ieftine livrate prin conducte, se confruntă acum cu preţuri mai mari la energie comparativ cu SUA, care are propriile sale rezerve de gaze naturale, sau Franţa, ţară care produce o mare cantitate de energie electrică în centralele nucleare.

„Preţul gazelor este de trei până la cinci ori mai mare decât în SUA”, a apreciat Peter Adrian, adăugând că preţurile la electricitate sunt de patru ori mai mari decât în Franţa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #razboi #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.