Războiul din Ucraina îl aduce la Chișinău pe șeful FMI: Evaluăm implicațiile conflictului și susținerea autorităților

05 Mart. 2022, 19:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Mart. 2022, 19:08 // Actual //  bani.md

Ruben Atoyan, șeful misiunii Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru Moldova, se va afla în vizită la Chișinău în perioada 9-16 martie, 2022. Domnul Atoyan va conduce echipa de experți care va purta discuții cu autoritățile în persoană și la distanță, din oficiul FMI din Washington.

Scopul vizitei constă în evaluarea implicațiilor conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina și susținerea autorităților Republicii Moldova în gestionarea crizei și elaborarea planului de acțiuni pentru situații de urgență.

La sfârșitul lunii decembrie 2021, boardul FMI a aprobat o finanțare de 558,3 mil. USD pentru Republica Moldova pentru o perioadă de 40 de luni.

Noul program, susținut prin mecanismele de finanțare ECF si EFF, va facilita redresarea economică prin promovarea unui set adecvat de politici și va permite avansarea reformelor instituționale și de guvernanță pe termen lung menite să restabilească rezervele necesare pentru impulsionarea unei creșteri rapide cuprinzătoare și durabile a veniturilor. Reformele-cheie țin de domeniile incluse în cadrul de guvernanță definit de FMI, inclusiv în ceea ce privește consolidarea transparenței si responsabilizării, imbunătățirea previzibilității politicilor publice, consolidarea instituțiilor financiare, asigurarea dereglementăii și încurajarea concurenței.

Împrumutul va fi utilizat pentru finanțarea necesităților bugetului. Cheltuielile prioritare vor include cheltuielile pentru drumuri, sectorul energetic și aprovizionarea cu ape, dar și investiții eficiente în sănătate, educație și crearea locurilor de muncă noi.

Realitatea Live

03 Mart. 2026, 16:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Mart. 2026, 16:32 // Actual //  Ursu Victor

Stocurile de gaze naturale din Europa au ajuns la cel mai scăzut nivel din 2022, potrivit unei analize publicate de Financial Times. Nivelul actual al rezervelor din depozite este de aproximativ 30% din capacitatea necesară, situație care poate explica parțial creșterea bruscă a prețurilor la gaz.

Scumpirile au fost amplificate de oprirea producției de gaze naturale lichefiate (GNL) în Qatar, chiar dacă statele Uniunii Europene importă volume relativ reduse din această țară din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, piața a reacționat puternic la riscul suplimentar asupra aprovizionării.

Pe fondul volatilității generale a piețelor, acțiunile companiilor energetice europene au evoluat diferit. Titlurile companiei norvegiene Equinor au crescut cu 2,9%, iar cele ale Aker BP au avansat cu 2,2%. Acțiunile BP au urcat cu 0,7%.

În schimb, titlurile Shell și TotalEnergies au înregistrat scăderi de 0,7% și, respectiv, 0,1%.

Sectorul bancar a fost afectat mai sever. Acțiunile Société Générale au scăzut cu 5%, iar cele ale Deutsche Bank au pierdut 3,9%.

Companiile din turism au continuat declinul. Acțiunile grupului hotelier Accor și ale companiei aeriene Air France-KLM au scăzut cu peste 5%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!