Războiul din Ucraina pregătește Rusia pentru un viitor sumbru

11 Nov. 2022, 05:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Nov. 2022, 05:24 // Actual //  bani.md

Rusia a invadat o țară pe baza unor presupuneri greșite a unei posibile victorii. Recruții sunt trimiși să lupte cu un adversar foarte motivat, finanțat de SUA și de aliații săi. Războiul Uniunii Sovietice în Afganistan și războiul actual al Rusiei în Ucraina au asemănări în planificarea și execuția lor.

Rolul Afganistanului în colapsul sovietic și consecințele acestuia sugerează modul în care războiul din Ucraina ar putea grăbi schimbarea în Rusia – sau ar putea adânci ciclul de umilire și răzbunare care a pecetluit stăpânirea lui Putin.

Decizia sovietică de a invada Afganistan a fost determinată de concurența cu SUA și China pentru statele din Africa, Asia și Orientul Mijlociu. Când revoluționarii marxişti au preluat Afganistanul în 1978 s-au luptat să mențină controlul, aliații lor sovietici au bănuit că SUA ar putea încerca să folosească țara ca bază de operațiuni în Golful Persic.

După ce forțele speciale sovietice l-au asasinat pe liderul afgan Hafizullah Amin, pe 27 decembrie 1979, prima pagină a Pravda a susținut că este un agent CIA. În primii ani ai războiului, rapoartele au recunoscut prezența unui „contingent limitat de trupe sovietice”, cărora li s-a arătat că plantează copaci și distribuie medicamente.

Cu toate acestea, în culise, costurile crescânde ale războiului i-au făcut pe liderii sovietici să fie din ce în ce mai reticenți să folosească forța în altă parte. Când șeful KGB, Iuri Andropov, a decis să nu invadeze Polonia pentru a suprima mișcarea comercială Solidaritatea în 1980, el a spus că acea „cotă de intervenții în străinătate a fost epuizată”.

Acoperirea media a războiului a explodat la sfârșitul anilor 1980, când relaxarea cenzurii de către Mihail Gorbaciov a dezvăluit atrocitățile împotriva civililor și consumul de droguri. Echipa lui Gorbaciov a făcut o ultimă încercare de a îmbunătăți situația din Afganistan înainte de a accepta să condițiile nefavorabile de la Acordurile de la Geneva din 1988. Ultimele forțe sovietice au părăsit Afganistanul pe 15 februarie 1989.

Războiul din Ucraina

Războiul lui Putin din Ucraina nu merge la fel de rău cum a fost ocupația sovietică a Afganistanului — dar a lăsat suficiente distrugeri în urma sa. Mai mulți soldați ruși au căzut pe parcursul a opt luni în Ucraina – până la 80.000 de morți sau răniți, conform estimărilor Departamentului de Apărare al SUA – decât s-a întâmplat în ​​decurs de 10 ani în Afganistan.

Odată cu impactul crescând al sancțiunilor occidentale și haosul „mobilizării parțiale” – în care unii bărbați ruși au fost luați de pe stradă și trimiși pe front – războiul a devenit din ce în ce mai imposibil de ignorat, potrivit Business Insider.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!