Războiul din Ucraina: ”Soldații ruși sunt disperați. Putin nu mai are cu cine face strategii militare”

Potrivit soldaților din prima linie, atacul rusesc eșuează, deoarece forțele militare nu au o conducere puternică și o strategie eficientă. Soldații ucraineni care luptă în estul Ucrainei au explicat că atacurile în curs din partea armatei ruse au devenit din ce în ce mai disperate și sărace din punct de vedere tactic.

Forțele ucrainene au părut încrezătoare în victoria lor iminentă, deoarece forțele lui Putin au recurs la eforturi prost planificate și slabe din punct de vedere strategic. Recentele atacuri rusești au prezentat o utilizare sporită a artileriei grele, dar forțele ucrainene sunt de neclintit deoarece acesta este un semnal de disperare din partea soldaților ruși, în timp ce intră în panică din cauza acțiunii lor militare eșuate.

”Armata rusă este doar o hoardă. Soldații sunt doar carne de tun”

Jurnalistul ucrainean Maryan Kushnir a vorbit cu soldații ucraineni din prima linie de apărare despre tacticile de război din Rusia.Un soldat ucrainean a spus: „Trupele ruse nu sunt la fel de eficiente cum au spus unii. S-ar putea ca Rusia să nu mai poată să arate de ce este capabilă, este doar o hoardă. Soldaţii sunt doar carne de tun”.

Soldatul a speculat că forțele ruse folosesc arme grele într-un efort de a ascunde slăbiciunea moralului și a pregătirii tactice în cadrul armatei lui Putin. El a continuat: „Dacă compari războiul din Donbas din 2014 cu acum, cred că situația este disperată pentru ei. Nu au nicio tactică sau strategie militară”.

Metodele de luptă ale trupelor rusești păreau din ce în ce mai dezorganizate, pe măsură ce treceau între ținte din zonă și s-au angajat în atacuri previzibile care nu au reușit să-i învingă pe soldații ucraineni staționați în zonă.

Soldații ucraineni intervievați păreau calmi și pregătiți pentru apărarea națiunii lor. Bărbații au explicat că baza lor a fost sub focul rusesc de când forțele invadatoare s-au mutat din orașele din apropiere Popasna și Torkitske.

Atacurile rusești au devenit previzibile, deoarece soldații ucraineni au explicat că soldații lui Putin atacă în anumite momente ale zilei. Un alt soldat ucrainean a spus: „Am observat că au un program, încep și se opresc la o anumită oră”.

Declarațiile oficiale ale Rusiei cu privire la performanța armatei lui Putin rămân în mare parte ascunse, deoarece Rusia este plină de propagandă pro-război în rețelele controlate de stat. Rapoartele din interiorul Ucrainei sugerează că forțele ruse sunt slab antrenate, nu au resurse esențiale și sunt lipsite de o conducere militară puternică.

De asemenea, regimul lui Putin nu a reușit să elibereze date sigure despre numărul victimelor rusești ca o consecință a invaziei. NATO estimează că între 7.000 și 15.000 de soldați ruși au fost uciși de la începutul invaziei în februarie, scrie Express.

#strategii #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a constatat deficiențe în administrarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, în urma auditului efectuat pentru anii 2023–2024. Potrivit raportului, în această perioadă au fost gestionate 3,36 miliarde de lei, însă mecanismele de alocare a subvențiilor au generat un dezechilibru structural major, cu impact direct asupra bugetelor viitoare.

În cei doi ani analizați, Fondul a avut alocări de 1,68 miliarde lei în 2023 și 1,69 miliarde lei în 2024, însă solicitările eligibile depuse de fermieri și agenți economici au depășit de patru ori resursele disponibile. Din această cauză, statul a acumulat angajamente neachitate în creștere rapidă: 1,29 miliarde lei la finele lui 2022, 1,33 miliarde lei la sfârșitul lui 2023 și 2,13 miliarde lei la finele lui 2024.

Situația s-a agravat și mai mult în 2025. La data de 1 noiembrie 2025, angajamentele asumate au ajuns la 3,03 miliarde lei, în timp ce alocațiile nevalorificate erau de doar 100 milioane lei, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un dezechilibru bugetar critic.

Auditul arată că problema vine din mecanismul defectuos de lansare a apelurilor pentru subvenții, care nu este limitat de resursele reale ale Fondului. Lipsesc plafoane clare, un calendar predictibil și o corelare între cererile eligibile și banii disponibili, ceea ce a permis asumarea de obligații fără acoperire financiară.

Curtea de Conturi a identificat și abateri de la cadrul normativ în activitatea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA): dosare incomplete, lipsă de trasabilitate, nerespectarea termenelor și documentarea insuficientă a recalculării subvențiilor. De asemenea, coordonarea slabă între instituții a permis cazuri de dublă finanțare, iar lipsa unui Sistem Integrat de Administrare și Control limitează monitorizarea fondurilor.

Au fost constatate și deficiențe grave în monitorizarea post achitare. Unele obiective finanțate, precum piața agroalimentară din satul Mereni, nu sunt funcționale, iar evidența contabilă aferentă acestora este necorespunzătoare. Planurile de inspecții nu sunt respectate, iar unele controale au fost efectuate chiar înainte de termen.

Un alt risc major ține de recuperarea lentă a subvențiilor utilizate neconform. Curtea de Conturi semnalează diferențe între sumele încasate de Serviciul Fiscal de Stat și cele transferate către AIPA, existența de creanțe restante și datorii contingente necontabilizate, ceea ce crește riscul de pierdere definitivă a banilor publici.

În acest context, Curtea de Conturi a aprobat raportul de audit și l-a transmis Parlamentului, Președintelui, Guvernului, Ministerului Agriculturii, Ministerului Finanțelor, AIPA, Serviciului Fiscal de Stat și Procuraturii Generale, ultima fiind sesizată pentru examinarea unor constatări cu potențial penal.