Vama, „vaca de muls” a bugetului. Fiecare al doilea leu vine de la frontieră

În 11 luni ale anului 2025, veniturile totale ale bugetului de stat au ajuns la 68,8 miliarde de lei, în creștere cu 14,4% față de perioada similară din 2024, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Din totalul veniturilor, 67,9 miliarde de lei au fost venituri generale și colectate, iar 878,8 milioane de lei au provenit din proiecte finanțate din surse externe. Comparativ cu anul trecut, încasările totale au crescut cu 8,65 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a veniturilor a fost generată de Serviciul Vamal, cu încasări de 37,06 miliarde de lei, în creștere cu 7,1% față de 2024. Veniturile administrate de Serviciul Fiscal de Stat au totalizat 29,87 miliarde de lei, cu aproape 3,9 miliarde de lei mai mult decât anul trecut, ceea ce reprezintă un avans de 15%. Alte venituri au înregistrat cea mai mare creștere procentuală – 76,8%, ajungând la 5,37 miliarde de lei. În același timp, restituirile de TVA și accize au crescut cu 4,9%, până la 4,36 miliarde de lei.

Pe partea de cheltuieli, bugetul de stat a înregistrat plăți totale de 78,8 miliarde de lei, cu 12,8% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. În aceste condiții, execuția bugetului de stat s-a încheiat cu un deficit de 9,98 miliarde de lei.

Deficitul a fost acoperit în principal din surse interne, în valoare de 9,99 miliarde de lei, completate de 3,05 miliarde de lei din surse externe, în timp ce soldul mijloacelor bănești s-a redus cu 3,06 miliarde de lei. La finele lunii noiembrie 2025, soldurile disponibile în conturile bugetului de stat au constituit 9,17 miliarde de lei.

La nivelul bugetului asigurărilor sociale de stat, veniturile au totalizat 44,74 miliarde de lei, în creștere cu 11,6%, însă cheltuielile au avansat mai rapid, cu 15,2%, ceea ce a generat un deficit de 27,1 milioane de lei.

Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au acumulat venituri de 14,64 miliarde de lei, cu 15% mai mult decât în 2024, dar au încheiat perioada cu un deficit de 1,08 miliarde de lei, pe fondul creșterii cheltuielilor la 15,7 miliarde de lei.

În schimb, bugetele locale au raportat un excedent de aproape 2 miliarde de lei, după ce veniturile au ajuns la 28,58 miliarde de lei, iar cheltuielile s-au ridicat la 26,6 miliarde de lei.

Per ansamblu, bugetul public național a înregistrat, în 11 luni din 2025, venituri consolidate de 112,95 miliarde de lei și cheltuieli de 122,07 miliarde de lei, ceea ce a dus la un deficit total de 9,12 miliarde de lei. Soldurile de numerar disponibile în conturile bugetelor componente au fost de 15,68 miliarde de lei la data de 30 noiembrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#incasari #bani #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, îl acuză pe fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi că manipulează cifrele despre tarifele la gaze și creează artificial impresia că moldovenii ar fi jefuiți cu sute de milioane de euro prin facturi umflate.

Într-o reacție pentru BANI.MD, Slusari afirmă că Verbițchi „încurcă voit structura tarifului” și atribuie greșit componentele care formează prețul final plătit de consumatori.

„28% nu este transport, ci distribuție. Oricine poate verifica acest lucru pe site-ul ANRE. Acești bani nu sunt plătiți de Energocom, ci direct de consumatori către companiile din grupul Moldovagaz. Serviciile de transport reprezintă doar 4,84%”, spune Slusari.

Potrivit acestuia, cifra de 320 de milioane de euro invocată de Verbițchi reprezintă strict costul de achiziție a gazelor de către stat și nu include nicio altă componentă obligatorie: distribuția, transportul, rezervarea capacităților, taxele ANRE și TVA.

Slusari explică mecanismul real al formării tarifului: la un preț de achiziție de 410 euro pentru mia de metri cubi, un metru cub costă aproximativ 8 lei. La acest preț se adaugă, în medie, încă circa 5 lei pentru distribuție, logistică și TVA, ceea ce duce tariful corect într-o zonă de 14,7–15 lei pe metru cub.

„Acesta este tariful pe care ANRE ar fi trebuit să îl aprobe deja. Dar ei trag de timp din cauza devierilor financiare ale Moldovagaz, despre care nu se știe nici când au apărut, nici de ce nu au fost acoperite la timp prin ajustarea tarifelor”, afirmă Slusari.

În opinia sa, adevărata problemă nu este la Energocom, ci la Moldovagaz și la modul în care ANRE a gestionat situația.

„Toată opoziția antieuropeană a tăcut. Nimeni nu protestează la ANRE, deși acolo se ține tariful artificial ridicat pentru a acoperi pierderile Moldovagaz. Tac pentru că știu cine e vinovatul și nu se poate de atacat Moldovagaz”, susține Slusari.

El mai acuză că Moldovagaz ar fi cumpărat gaz „foarte scump, posibil cu rea intenție”, iar într-un an electoral tarifele nu au fost ajustate la timp, ceea ce a generat actualele deviații financiare.

Reacția vine după ce Ruslan Verbițchi a susținut că statul a cumpărat pentru anul 2026 circa 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro mia de metri cubi, pentru aproximativ 320 de milioane de euro, în timp ce populația ar urma să achite prin tarife circa 667 de milioane de euro, ceea ce ar însemna un „supraplus” de peste 300 de milioane de euro.

Slusari califică aceste calcule drept „beleberdă” și avertizează că manipularea cifrelor riscă să deturneze atenția publică de la adevărata problemă: pierderile istorice ale Moldovagaz și protecția de care aceasta ar beneficia din partea regulatorului.