Războiul îi face pe oligarhii lui Putin și mai bogați. Suma impresionantă pe care au incasat-o din dividende

Magnaţii ruşi au făcut avere pe fondul afacerilor aduse de război, după ce companiile la care sunt acţionari au reluat sau chiar au majorat plăţile către investitori, pe fondul reducerii incertitudinii economice legate de războiul pornit de Rusia, scrie Bloomberg.

Oamenii de afaceri ruşi au încasat în total 11 miliarde de dolari, pe 2023 şi pe primul trimestru din 2024. Mulţi dintre aceştia sunt apropiaţi de ai lui Vladimir Putin, iar o parte sunt ţinta directă a sancţiunilor occidentale pentru al treilea an la rând.

Printre cei ce au făcut bani în urma războiului se numără Vagit Alekperov, acţionar-cheie şi fost preşedinte al gigantului petrolier Lukoil. Alekperov conduce lista magnaţilor ruşi care au încasat dividende generoase, acesta fiind recompensat de companie cu 2,1 miliarde de dolari.

El este sancţionat de Marea Britanie şi Australia, dar a evitat până acum sancţiunile din partea SUA şi a Uniunii Europene.

Miliardarii Alexey Mordashov, cu acţiuni la Severstal PJSC, şi Vladimir Lisin, investitor la Novolipetsk Steel PJSC, îi urmează lui Alekperov cu 1,67 de mld. dolari şi 1,37 mld. dolari. Mordashov este vizat de sancţiuni din partea SUA, UE şi a Regatului Unit, în timp ce Lisin nu este supus niciunei sancţiuni majore.

Pe lista celor care şi-au îngroşat conturile pe fondul războiului se numără şi Gennady Timchenko, unul dintre aliaţii super-bogaţi ai preşedintelui Putin, dar şi Tatyana Litvinenko, care a primit o participaţie în PhosAgro PJSC înainte ca soţul ei, Vladimir, să fie sancţionat de SUA în 2023.

Vladimir Litvinenko este rectorul Universităţii Miniere din Sankt Petersburg, unde Putin a obţinut o diplomă de doctorat în 1997, şi a fost directorul de campanie al preşedintelui în oraş în timpul alegerilor.

SUA şi aliaţii săi au impus sancţiuni drastice Rusiei ca răspuns la invazia din februarie 2022, determinând multe companii să întrerupă plata dividendelor din cauza incertitudinii legate de un potenţial colaps economic. Aceste temeri nu s-au adeverit, deoarece economia Rusiei s-a adaptat treptat la noile condiţii, iar exportatorii au găsit pieţe alternative.

În ciuda stabilizării situaţiei economice, analiştii sunt de părere că Rusia încă se confruntă cu dificultăţi pe plan economic, ce vor bloca oligarhii din a face investitii însemnate. Deficitul bugetar, sancţiunile şi inflaţia galopantă sunt doar câteva din problemele citate de economişti.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.