Războiul rușilor împinge Ucraina şi Moldova către scumpiri nemaivăzute

Cu războiul prelungindu-se acum probabil pe termen nedefinit, Ucraina are în faţă perspectiva unei inflaţii scăpate de sub control, şi posibil chiar a unei hiperinflaţii, o inflaţie foarte ridicată şi în accelerare.

Inflaţia a crescut la 20% şi se îndreaptă către 30% până la finalul anului. La începutul lunii, un raport al Center for Economic and Policy Research (CEPR) din Londra cerea o reducere a dependenţei de tipărirea de bani, avertizând că Ucraina ar putea risca o inflaţie mult mai mare, o criză monetară şi chiar şi una bancară dacă va continua pe această cale.

Autorii raportului sfătuiesc guvernul ucrainean să majoreze taxele şi să caute susţinere internaţională suplimentară, restrângându-şi în paralel cheltuielile nonmilitare.

Aceştia cer de asemenea controale stricte asupra ieşirilor de capital, restricţii pe importuri şi o flexibilitate sporită a cursului valutar. Aceştia admit că recomandările sunt „foarte dureroase“, dar sunt preferabile posibilităţii ca războiul prelungit să creeze o inflaţie ridicată sau chiar hiperinflaţie.
În raport se arată că este puţin probabil ca guvernele occidentale să acopere cea mai mare parte sau întreg deficitul bugetar al Ucrainei.

Guvernele străine şi organizaţiile internaţionale au promis susţinere de aproape 38 miliarde dolari în ultimele şase luni. În timp ce Ucraina negociază un nou program de creditare de 15-20 miliarde dolari cu FMI, guvernul ţării atrage de asemenea bani de la public via obligaţiuni de război, o măsură ce ar putea fi uşor accelerată.

În timp ce unii ucraineni au avuţie ascunsă în afara ţării sau în afara sistemului bancar, milioane de oameni supravieţuiesc cu greu cu ajutorul economiilor rămase.

Şi Republica Moldova se confruntă cu o inflaţie record în contextul războiului. Rata inflaţiei a atins un nivel record de 33,5% pe 10 august, cel mai ridicat din Europa, erodând nivelul de trai al unei populaţii deja sărăcite.

Banca centrală a Moldovei şi-a revizuit recent în creştere proiecţia de inflaţie pe 2022 la 29,5% de la 27,3%, estimare din mai, din cauza impactului economic al războiului din Ucraina.

În perioada următoare, traiectoria ascendentă a ratei anuale a inflaţiei se va menţine în contextul scumpirii alimentelor, altor materii prime şi energiei pe piaţa regională.

Preţurile de consum din Moldova au atins un nou maxim pe 23 de ani, de 31,83% anual în iunie, comparativ cu un avans de 29,05% în mai.

#inflație #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reorganizarea Întreprinderii de Stat Calea Ferată din Moldova (CFM) urmează să fie examinată în ședința Guvernul din 4 februarie, printr-un proiect de hotărâre care prevede separarea activităților comerciale de cele de administrare a infrastructurii feroviare.

În urma reformei va fi creată Societatea pe Acțiuni CFM ”Pasageri și Marfă”, companie cu capital integral de stat, care va prelua transportul de pasageri și de mărfuri, în timp ce ÎS Calea Ferată din Moldova va rămâne administrator al infrastructurii feroviare. Statul, prin Agenția Proprietății Publice, va fi acționar unic al noii societăți.

Noua companie va deveni succesor de drepturi și obligații pentru activitățile de transport preluate, în baza unui bilanț de repartiție. Potrivit datelor din nota informativă, societatea ar urma să preia active în valoare de circa 1,526 miliarde de lei, un capital propriu de aproximativ 869,4 milioane de lei, dar și datorii importante, inclusiv 343,3 milioane de lei datorii pe termen lung și 60,5 milioane de lei datorii curente. Din acestea fac parte și obligații față de angajați, estimate la 36 milioane de lei, precum și datorii către bugetul asigurărilor sociale de 23,1 milioane de lei.

În capitalul social al noii societăți vor fi incluse bunuri imobile și echipamente utilizate pentru transportul de pasageri și marfă, inclusiv depouri și alte construcții din Chișinău, Bălți și Basarabeasca. Întreprinderea de stat CFM nu va fi lichidată, dar își va schimba rolul, urmând să gestioneze infrastructura feroviară – liniile, stațiile și instalațiile tehnice – în baza unui contract multianual care urmează să fie elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Reorganizarea are loc pe fundalul unei situații financiare dificile. Dacă în 2022 CFM înregistra un profit de 62,1 milioane de lei, în 2023 compania a trecut pe pierderi de 143,9 milioane de lei, iar în 2024 a ajuns la o pierdere de 322,6 milioane de lei, cea mai mare din ultimii ani.

Dezechilibrul dintre venituri și cheltuieli s-a accentuat. În 2024, veniturile din vânzări au fost de 635,1 milioane de lei, în timp ce costurile au ajuns la 897,9 milioane de lei, ceea ce a generat o pierdere brută de 262,7 milioane de lei și o marjă brută negativă de 41%. Documentul arată că veniturile au avut fluctuații mari în ultimii ani: de la 599 milioane de lei în 2020, la un vârf de 1,28 miliarde de lei în 2022, după care au scăzut din nou semnificativ.

Indicatorii de rentabilitate confirmă declinul: rentabilitatea capitalului propriu a ajuns la −10% în 2024, iar rentabilitatea activelor s-a menținut negativă în toți anii analizați, între −3% și −7%, ceea ce arată o capacitate redusă a activelor de a genera profit.

La sfârșitul lunii septembrie 2025, CFM avea peste 3 700 de angajați, iar restanțele salariale acumulaseră zeci de milioane de lei. O parte dintre salariații implicați direct în activitatea de transport urmează să fie transferați la noua societate, cu preluarea drepturilor și obligațiilor aferente contractelor de muncă, în timp ce eventualele reduceri de personal vor trebui să respecte legislația muncii.

Autorii proiectului susțin că separarea activităților ar trebui să permită o gestionare mai clară a costurilor, reducerea pierderilor și crearea premiselor pentru atragerea investițiilor și modernizarea sistemului feroviar din Republica Moldova.