Războiul rușilor împinge Ucraina şi Moldova către scumpiri nemaivăzute

Cu războiul prelungindu-se acum probabil pe termen nedefinit, Ucraina are în faţă perspectiva unei inflaţii scăpate de sub control, şi posibil chiar a unei hiperinflaţii, o inflaţie foarte ridicată şi în accelerare.

Inflaţia a crescut la 20% şi se îndreaptă către 30% până la finalul anului. La începutul lunii, un raport al Center for Economic and Policy Research (CEPR) din Londra cerea o reducere a dependenţei de tipărirea de bani, avertizând că Ucraina ar putea risca o inflaţie mult mai mare, o criză monetară şi chiar şi una bancară dacă va continua pe această cale.

Autorii raportului sfătuiesc guvernul ucrainean să majoreze taxele şi să caute susţinere internaţională suplimentară, restrângându-şi în paralel cheltuielile nonmilitare.

Aceştia cer de asemenea controale stricte asupra ieşirilor de capital, restricţii pe importuri şi o flexibilitate sporită a cursului valutar. Aceştia admit că recomandările sunt „foarte dureroase“, dar sunt preferabile posibilităţii ca războiul prelungit să creeze o inflaţie ridicată sau chiar hiperinflaţie.
În raport se arată că este puţin probabil ca guvernele occidentale să acopere cea mai mare parte sau întreg deficitul bugetar al Ucrainei.

Guvernele străine şi organizaţiile internaţionale au promis susţinere de aproape 38 miliarde dolari în ultimele şase luni. În timp ce Ucraina negociază un nou program de creditare de 15-20 miliarde dolari cu FMI, guvernul ţării atrage de asemenea bani de la public via obligaţiuni de război, o măsură ce ar putea fi uşor accelerată.

În timp ce unii ucraineni au avuţie ascunsă în afara ţării sau în afara sistemului bancar, milioane de oameni supravieţuiesc cu greu cu ajutorul economiilor rămase.

Şi Republica Moldova se confruntă cu o inflaţie record în contextul războiului. Rata inflaţiei a atins un nivel record de 33,5% pe 10 august, cel mai ridicat din Europa, erodând nivelul de trai al unei populaţii deja sărăcite.

Banca centrală a Moldovei şi-a revizuit recent în creştere proiecţia de inflaţie pe 2022 la 29,5% de la 27,3%, estimare din mai, din cauza impactului economic al războiului din Ucraina.

În perioada următoare, traiectoria ascendentă a ratei anuale a inflaţiei se va menţine în contextul scumpirii alimentelor, altor materii prime şi energiei pe piaţa regională.

Preţurile de consum din Moldova au atins un nou maxim pe 23 de ani, de 31,83% anual în iunie, comparativ cu un avans de 29,05% în mai.

#inflație #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Capitalul social al Î.S. „Calea Ferată din Moldova” va fi majorat în 2026 cu până la 421,1 milioane de lei, echivalentul a 21,27 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern, elaborat de Agenția Proprietății Publice.

Documentul prevede că Ministerul Finanțelor va aloca suma din contul împrumuturilor contractate de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții, în cadrul proiectelor ce vizează achiziția locomotivelor și reabilitarea infrastructurii feroviare. Suma este prevăzută expres în Legea bugetului de stat pentru anul 2026.

Autorii precizează că banii nu vor fi transferați integral, într-o singură tranșă. „Nu va fi alocată printr-o tranșă toată suma, în vederea majorării capitalului social, dar se va aloca mijloace financiare (…) în limita cuantumului facturilor emise, verificate și confirmate de experții Băncii, pentru lucrările executate”, se arată în document. Astfel, pe parcursul anului 2026, majorarea capitalului social va fi efectuată în mai multe etape, în limita plafonului aprobat.

În nota informativă se amintește că Republica Moldova a semnat în 2014 un acord de împrumut cu BERD pentru realizarea Proiectului de achiziție a locomotivelor și restructurare a infrastructurii feroviare, iar în 2016 a fost semnat contractul de finanțare cu BEI pentru infrastructura de cale ferată și parcul de material rulant. Conform prevederilor contractului, „împrumutatul va pune la dispoziția Promotorului surse din creditul acordat sub forma unei contribuții de capital”, iar mijloacele financiare sunt alocate beneficiarului, Î.S. „Calea Ferată din Moldova”, prin aport la capitalul social.

Proiectul stabilește că Agenția Proprietății Publice, în calitate de fondator, va opera modificările necesare în statutul întreprinderii și le va prezenta Agenția Servicii Publice pentru înregistrarea de stat. Hotărârea ar urma să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, „având în vedere necesitatea efectuării plăților pentru lucrările de reabilitare, precum și în scopul evitării tergiversării realizării proiectului de reabilitare a căii ferate Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești”.

La începutul lunii februarie curent, Guvernul a aprobat reorganizarea ÎS ”Calea Ferată din Moldova” prin separarea activităților comerciale de cele de administrare a infrastructurii feroviare. În urma reformei se prevede crearea Societății pe Acțiuni CFM ”Pasageri și Marfă”, companie cu capital integral de stat, care va prelua transportul de pasageri și de mărfuri, în timp ce ÎS Calea Ferată din Moldova va rămâne administrator al infrastructurii feroviare. În acest context, APP a anunțat inițierea procedurii de evaluare a activelor Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, etapă necesară pentru reorganizarea companiei.

Reorganizarea are loc pe fundalul unei situații financiare dificile. Dacă în 2022 CFM înregistra un profit de 62,1 milioane de lei, în 2023 compania a trecut pe pierderi de 143,9 milioane de lei, iar în 2024 a ajuns la o pierdere de 322,6 milioane de lei, cea mai mare din ultimii ani.