Războiul rușilor împinge Ucraina şi Moldova către scumpiri nemaivăzute

Cu războiul prelungindu-se acum probabil pe termen nedefinit, Ucraina are în faţă perspectiva unei inflaţii scăpate de sub control, şi posibil chiar a unei hiperinflaţii, o inflaţie foarte ridicată şi în accelerare.

Inflaţia a crescut la 20% şi se îndreaptă către 30% până la finalul anului. La începutul lunii, un raport al Center for Economic and Policy Research (CEPR) din Londra cerea o reducere a dependenţei de tipărirea de bani, avertizând că Ucraina ar putea risca o inflaţie mult mai mare, o criză monetară şi chiar şi una bancară dacă va continua pe această cale.

Autorii raportului sfătuiesc guvernul ucrainean să majoreze taxele şi să caute susţinere internaţională suplimentară, restrângându-şi în paralel cheltuielile nonmilitare.

Aceştia cer de asemenea controale stricte asupra ieşirilor de capital, restricţii pe importuri şi o flexibilitate sporită a cursului valutar. Aceştia admit că recomandările sunt „foarte dureroase“, dar sunt preferabile posibilităţii ca războiul prelungit să creeze o inflaţie ridicată sau chiar hiperinflaţie.
În raport se arată că este puţin probabil ca guvernele occidentale să acopere cea mai mare parte sau întreg deficitul bugetar al Ucrainei.

Guvernele străine şi organizaţiile internaţionale au promis susţinere de aproape 38 miliarde dolari în ultimele şase luni. În timp ce Ucraina negociază un nou program de creditare de 15-20 miliarde dolari cu FMI, guvernul ţării atrage de asemenea bani de la public via obligaţiuni de război, o măsură ce ar putea fi uşor accelerată.

În timp ce unii ucraineni au avuţie ascunsă în afara ţării sau în afara sistemului bancar, milioane de oameni supravieţuiesc cu greu cu ajutorul economiilor rămase.

Şi Republica Moldova se confruntă cu o inflaţie record în contextul războiului. Rata inflaţiei a atins un nivel record de 33,5% pe 10 august, cel mai ridicat din Europa, erodând nivelul de trai al unei populaţii deja sărăcite.

Banca centrală a Moldovei şi-a revizuit recent în creştere proiecţia de inflaţie pe 2022 la 29,5% de la 27,3%, estimare din mai, din cauza impactului economic al războiului din Ucraina.

În perioada următoare, traiectoria ascendentă a ratei anuale a inflaţiei se va menţine în contextul scumpirii alimentelor, altor materii prime şi energiei pe piaţa regională.

Preţurile de consum din Moldova au atins un nou maxim pe 23 de ani, de 31,83% anual în iunie, comparativ cu un avans de 29,05% în mai.

#inflație #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au început să aplice un tarif vamal unilateral de 10% pentru toate importurile provenite din numeroase țări, marcând o ruptură majoră față de sistemul global de comerț bazat pe acorduri reciproce, instaurat după al Doilea Război Mondial, notează Reuters.

Noile tarife au intrat în vigoare sâmbătă, la 12:01 (ora coastei de est), î n toate porturile maritime, aeroporturile și depozitele vamale din SUA. Săptămâna viitoare vor intra în vigoare și tarife suplimentare – cuprinse între 11% și 50% – pentru bunurile din 57 de țări, printre care China, Uniunea Europeană și Israel.

„Este cea mai importantă decizie comercială din viața noastră”, a declarat Kelly Ann Shaw, avocat specializat în comerț internațional și fost consilier la Casa Albă. „Este un cutremur în regulile jocului global”, a adăugat ea.

Decizia lui Trump a avut un efect devastator asupra piețelor financiare: indicele S&P 500 a pierdut 5.000 de miliarde de dolari în doar două zile, în timp ce prețurile petrolului și ale materiilor prime au scăzut brusc din cauza temerilor privind o nouă recesiune mondială.

Tariful de 20% se va aplica produselor din UE. Produsele din China vor fi taxate cu 34%, ceea ce ridică nivelul total al tarifelor impuse de Trump asupra importurilor chinezești la 54%. Israelul se va confrunta cu un tarif de 17%. Vietnamul, vizat cu un tarif de 46%, a acceptat să discute un acord cu SUA. Japonia ar putea fi afectată de o taxă de 24%. Taiwanul a trimis oficiali în SUA pentru negocieri.
Canada și Mexicul sunt scutite de noile tarife, dar rămân afectate de altele mai vechi, de 25%.

Un buletin al Vămii SUA prevede o perioadă de grație de 51 de zile pentru mărfurile deja încărcate spre SUA înainte de ora intrării în vigoare, cu condiția să ajungă până la 27 mai.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat pe platforma X că „războiul comercial nu este în interesul nimănui” și a cerut unitate în fața crizei. Premierul britanic Keir Starmer a spus că este pregătit să susțină afacerile britanice cu o „politică industrială robustă”, în timp ce urmărește obținerea unui acord comercial cu SUA care să excludă Regatul Unit de la noile tarife.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu va merge la Washington duminică pentru discuții directe cu Trump, în timp ce presa din Japonia a relatat că premierul Shigeru Ishiba cere o discuție telefonică urgentă cu liderul american.

Deși ordinul prezidențial prevede excepții pentru aproximativ 1.000 de categorii de produse – inclusiv medicamente, uraniu și semiconductori – administrația Trump analizează extinderea tarifelor inclusiv asupra unora dintre acestea.

Elon Musk, apropiat al lui Trump, a declarat în cadrul unui eveniment politic din Italia că speră într-un viitor cu „tarife zero” între SUA și Europa.