Războiul rușilor împinge Ucraina şi Moldova către scumpiri nemaivăzute

Cu războiul prelungindu-se acum probabil pe termen nedefinit, Ucraina are în faţă perspectiva unei inflaţii scăpate de sub control, şi posibil chiar a unei hiperinflaţii, o inflaţie foarte ridicată şi în accelerare.

Inflaţia a crescut la 20% şi se îndreaptă către 30% până la finalul anului. La începutul lunii, un raport al Center for Economic and Policy Research (CEPR) din Londra cerea o reducere a dependenţei de tipărirea de bani, avertizând că Ucraina ar putea risca o inflaţie mult mai mare, o criză monetară şi chiar şi una bancară dacă va continua pe această cale.

Autorii raportului sfătuiesc guvernul ucrainean să majoreze taxele şi să caute susţinere internaţională suplimentară, restrângându-şi în paralel cheltuielile nonmilitare.

Aceştia cer de asemenea controale stricte asupra ieşirilor de capital, restricţii pe importuri şi o flexibilitate sporită a cursului valutar. Aceştia admit că recomandările sunt „foarte dureroase“, dar sunt preferabile posibilităţii ca războiul prelungit să creeze o inflaţie ridicată sau chiar hiperinflaţie.
În raport se arată că este puţin probabil ca guvernele occidentale să acopere cea mai mare parte sau întreg deficitul bugetar al Ucrainei.

Guvernele străine şi organizaţiile internaţionale au promis susţinere de aproape 38 miliarde dolari în ultimele şase luni. În timp ce Ucraina negociază un nou program de creditare de 15-20 miliarde dolari cu FMI, guvernul ţării atrage de asemenea bani de la public via obligaţiuni de război, o măsură ce ar putea fi uşor accelerată.

În timp ce unii ucraineni au avuţie ascunsă în afara ţării sau în afara sistemului bancar, milioane de oameni supravieţuiesc cu greu cu ajutorul economiilor rămase.

Şi Republica Moldova se confruntă cu o inflaţie record în contextul războiului. Rata inflaţiei a atins un nivel record de 33,5% pe 10 august, cel mai ridicat din Europa, erodând nivelul de trai al unei populaţii deja sărăcite.

Banca centrală a Moldovei şi-a revizuit recent în creştere proiecţia de inflaţie pe 2022 la 29,5% de la 27,3%, estimare din mai, din cauza impactului economic al războiului din Ucraina.

În perioada următoare, traiectoria ascendentă a ratei anuale a inflaţiei se va menţine în contextul scumpirii alimentelor, altor materii prime şi energiei pe piaţa regională.

Preţurile de consum din Moldova au atins un nou maxim pe 23 de ani, de 31,83% anual în iunie, comparativ cu un avans de 29,05% în mai.

#inflație #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.