Războiul sancțiunilor împotriva Rusiei: Cine a câștigat jocul Occidentului cu Putin, de-a șoarecele și pisica

21 Feb. 2023, 08:33
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Feb. 2023, 08:33 // Actual //  bani.md

„Economia rusă este pe cale să fie redusă la jumătate”, a spus Joe Biden în martie anul trecut, în timp ce a anunțat sancțiunile împotriva Rusiei după invazia sa pe scară largă a Ucrainei.

Institutul pentru Finanțe Internaționale (IIF) a prezis o scădere cu 15% a PIB-ului Rusiei în 2022, iar banca americană JP Morgan cu 12%, dar în realitate economia Moscovei s-a contractat cu doar 2,2%.

Annalena Baerbock, ministrul german de Externe, a promis că sancțiunile „lovesc sistemul Putin, în centrul său de putere”, iar Liz Truss, omologul său britanic, a prognozat că oligarhii ruși nu vor avea unde să se ascundă, potrivit The Guardian.

Sancțiunile UE, a spus președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, „lucrează pentru a paraliza capacitatea lui Putin de a-și finanța mașina de război”.

Realitatea a fost oarecum diferită, reflectând ceea ce analiștii spun că a fost o încredere exagerată în Occident cu privire la viteza cu care sancțiunile convenite cu o coordonare fără precedent de către G7 ar putea dăuna Rusiei.

Economia Rusiei s-a contractat cu doar 2,2% anul trecut. Şomajul, conform unor cifre oficiale, desigur dubioase, se situează acum la 3,7 %. Sectorul construcțiilor a reușit să crească semnificativ chiar dacă industria auto și electronică au avut de suferit. O recoltă extraordinară a determinat creșterea sectorului agricol.

Fondul Monetar Internațional estimează acum că Rusia va crește mai rapid în 2023 și 2024 decât Marea Britanie. Nu este apocalipsă financiară acum la Moscova.
La urma urmei, rușii au început să se grăbească la bancomat, la începutul invaziei, temându-se că rămân fără bani. Rubla a scăzut, scăzând de la aproximativ 70-75 față de dolar la aproape 140.

Sute de firme occidentale mai mari, de la McDonalds la BP la multinaționale IT, s-au „autosancționat” prin suspendarea sau încetarea operațiunilor lor din Rusia, chiar dacă unele nu au plecat de fapt.

Europa a finanțat mașina de război a lui Putin

Turcia a devenit o rută pentru Rusia de a importa mărfuri vitale produse în vest, cum ar fi piese de producție. Surse din Trezoreria SUA spun că acum au ridicat problema abordării Turciei cu privire la comerțul cu Rusia, ca o problemă de primă importanță în relația bilaterală.

Statele Unite privesc, de asemenea, cu nerăbdare un alt aliat, Emiratele Arabe Unite. Cercetările efectuate de o echipă de analiști de date din Berlin, care examinează peste 500.000 de tranzacții bancare după începutul războiului, au constatat că, din punct de vedere al valorii, 66% din retragerile efectuate de clienții nerezidenți ai băncilor ruse au fost către beneficiari aflați în Emiratele Arabe Unite. Aceasta reprezintă o creștere de 40% față de anul precedent.
Reziliența surprinzătoare a economiei ruse nu se datorează în primul rând profesionalismului tehnic al oficialilor băncii centrale sau depășirii sancțiunilor, ci, în schimb, unui defect structural al sancțiunilor: dependența Europei de exporturile rusești de petrol și gaze, sursa a 40% din veniturile bugetului rusesc.

Europa a finanțat mașina de război rusească pe care a denunțat-o. Excedentul contului curent al Rusiei pentru anul 2022 a fost de 227,4 miliarde de dolari – o creștere de 86% față de anul precedent și mai mult de dublu față de recordul anterior.

Putin și-a jucat cea mai bună carte de război economic – reducerea exporturilor de gaze către Europa – și a fost o greșeală și va rămâne așa în iarna viitoare dacă UE controlează cererea. În decurs de un an, Putin a distrus podul de gaz al Rusiei către Europa, piesa centrală a economiei ruse postbelice.

Putin intenționează să cheltuiască 6,3% din PIB pentru apărare și securitate națională numai în bugetul federal din 2023, dublând cheltuielile pentru apărare la peste 10 miliarde de ruble. Întrebarea care se pune acum este cât timp poate fi susținut acest nivel de cheltuieli, dacă veniturile din energie scad atât de repede.

În cele din urmă, un război internațional de sancțiuni este un joc de-a pisica și șoarecele în care ambele părți caută indicii în mijlocul dezinformării pentru a încerca să prevină mișcările celeilalte.

În cele din urmă, nu este la fel de decisiv ca pe câmpul de luptă, dar dacă Occidentul poate menține cursul, Putin ar putea găsi că opțiunile sale se îngustează. Dacă va supraviețui, va fi o lovitură pentru puterea dolarului și una care nu va trece neobservată la Beijing.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

13 Feb. 2026, 12:36
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Feb. 2026, 12:36 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Importurile de amestec carbamid-amoniacal (KAS-32) în Republica Moldova au ajuns în 2025 la 19 mii de tone, în valoare totală de 132,3 milioane lei, cu un preț mediu de 6.962 lei/tonă, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija. Datele indică o piață matură, puternic concentrată și dependentă de furnizorii din spațiul estic.

Potrivit expertului, KAS-32 rămâne unul dintre cele mai importante îngrășăminte azotate lichide pentru agricultura Moldovei, iar dinamica importurilor reflectă atât sezonalitatea lucrărilor agricole, cât și schimbările structurale în geografia livrărilor și în structura operatorilor de piață.

Analiza lunară arată o sezonalitate pronunțată, cu două vârfuri majore de import — în primul trimestru și în ultimul trimestru al anului. În ianuarie au fost importate circa 5,6 mii tone, iar în martie alte 5,5 mii tone, ceea ce confirmă strategia operatorilor de a forma stocuri înainte de sezonul agricol de primăvară. În schimb, în perioada aprilie–iunie nu au existat importuri, după finalizarea fertilizărilor principale.

În a doua parte a anului, importurile au crescut din nou, trimestrul IV asigurând 39,1% din volumul anual și 45,7% din valoarea totală. Prețurile au urmat o traiectorie clară: minimele s-au înregistrat la începutul anului (aproximativ 5.979–6.325 lei/tonă), iar în toamnă au urcat până la peste 8.000 lei/tonă, reflectând efectul volumelor mai mici și al condițiilor de piață.

Din punct de vedere geografic, piața este dominată categoric de Est. Rusia a livrat 59,6% din volumul total (11,3 mii tone) la un preț mediu de 6.165 lei/tonă, cel mai competitiv dintre toți furnizorii. Ucraina ocupă locul doi cu 19,1%, urmată de Bulgaria cu 10,6%. În total, statele fostei URSS au asigurat 79,1% din importuri, în timp ce furnizorii europeni și Turcia au avut o cotă cumulată de doar 20,9%.

Diferența de preț este semnificativă: media pentru furnizorii estici este de circa 6.550 lei/tonă, față de aproximativ 8.250 lei/tonă pentru cei europeni, ceea ce creează un avantaj competitiv de circa 26% în favoarea livrărilor din Est.

Structura importatorilor arată o concentrare ridicată. Compania Fertistream-Trm SRL domină piața cu 57,9% din volum (11 mii tone), beneficiind și de cel mai mic preț mediu — 6.131 lei/tonă, datorită colaborării exclusive cu producători din Rusia. Următorii jucători sunt Carvidon-Trade SRL (16,8%) și Fertilink Trading SRL (13,8%). Împreună, primii trei importatori controlează 88,5% din piață.

Analiza evidențiază și o corelație puternică între volumul achizițiilor și prețul obținut: operatorii mari importă la circa 6.100 lei/tonă, în timp ce companiile mici plătesc frecvent 8.000–8.200 lei/tonă, diferența ajungând la 25–34%.

Iurie Rija concluzionează că piața KAS-32 din Moldova este stabilă, dar puternic dependentă de furnizorii estici și de câțiva operatori mari. Pentru fermieri, momentul optim de achiziție rămâne perioada ianuarie–martie, când prețurile sunt cele mai competitive.

Pentru 2026, evoluția pieței va depinde de prețurile globale la îngrășăminte, stabilitatea relațiilor comerciale cu principalii furnizori și riscurile geopolitice. Potrivit analistului, orice perturbare a fluxurilor din Est ar putea forța o reorientare spre surse europene, ceea ce ar duce inevitabil la creșterea costurilor pentru agricultori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!