Recean instalat în fotoliul Nataliei Gravrilița

Dorin Recean a fost votat în funcția de prim-ministru de majoritatea parlamentară. Premierul și-a prezentat Programul de guvernare și a răspuns la întrebările aleșilor poporului.

Documentul denumit „Moldova prosperă, sigură, europeană” numără 21 de pagini și este împărțit în șase capitole: Viziune, Obiective, Repere privind integrarea europeană, Priorități, Politici sectoriale prioritare și Structura guvernului. Printre cele mai importante obiective pe care Dorin Recean vrea să le facă în funcția de premier sunt deschiderea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană și accelerarea procesului de integrare, majorarea influxului de investiții străine și locale în toate domeniile, asigurarea securității transfrontaliere și a ordinii și siguranței publice, accelerarea și eficientizarea luptei cu corupția, îmbunătățirea condițiilor de trai a cetățenilor, dar și altele.

În echipa lui Dorin Recean se regăsesc și câțiva miniștri din Guvernul Gavrilița. Este vorba despre Dumitru Alaiba, Nicu Popescu, Vladimir Bolea, Oleg Serebrian, Ala Nemerenco, Anatolie Nosatîi, Ana Revenco, Anatolie Topală, Sergiu Prodan, Iordanca-Rodica Iordanov și Alexei Buzu.

Vineri, 10 februarie, Dorin Recean a fost desemnat de către președintele țării la funcția de premier. Asta după ce Guvernul Gavrilița a demisionat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică ungară MOL a anunţat că a contactat Guvernul de la Budapesta pentru a iniţia punerea în circulaţie a rezervelor strategice de ţiţei, în contextul incertitudinilor legate de reluarea livrărilor din Est.

„Dacă livrările din Est nu se vor relua în următoarele zile, va fi necesar ca, într-o primă fază, Ungaria să pună în circulaţie aproximativ 250.000 de tone de ţiţei din rezervele strategice”, se arată în comunicatul companiei.

Pentru a acoperi eventualul deficit, rafinăriile vor fi alimentate şi cu ţiţei transportat pe mare. Primele livrări ar urma să ajungă la începutul lunii martie în portul croat Omisalj, urmând ca petrolul să ajungă la rafinării în termen de cinci până la 12 zile.

Un purtător de cuvânt al Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană este în contact strâns cu Ungaria, Slovacia şi Croaţia, după ce, în 27 ianuarie, un atac rusesc asupra conductei Drujba din Ucraina a întrerupt livrările de petrol rusesc către Europa de Est.

Ungaria şi Slovacia depind în continuare de petrolul şi gazele ruseşti şi au respins iniţiativele UE de a elimina aceste importuri, în cadrul eforturilor Bruxelles-ului de a reduce veniturile din energie care finanţează războiul Rusiei în Ucraina.

Potrivit agenţiei EFE, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a cerut duminică autorităţilor croate, printr-o postare pe reţeaua X, să permită transportul de petrol rusesc către Ungaria şi Slovacia prin oleoductul Adria, de la terminalul maritim Omisalj, invocând blocarea transportului prin Drujba.

„Solicităm Croaţiei să permită transportul de petrol rusesc Ungariei şi Slovaciei prin oleoductul Adria, deoarece exceptarea noastră de la sancţiuni ne permite să importăm petrol rusesc pe mare dacă se întrerupe furnizarea prin oleoducte”, a argumentat oficialul ungar.

De cealaltă parte, ministrul croat al Economiei, Davor Filipović, a declarat luni că Zagreb este dispus să sprijine aprovizionarea Ungariei şi Slovaciei, însă fără a justifica importul de petrol rusesc.

„Suntem dispuşi să îi ajutăm să rezolve această gravă întrerupere, în conformitate cu legislaţia UE şi reglementările OFAC. Nimeni nu trebuie să rămână fără combustibili”, a afirmat acesta, adăugând că oleoductul Adria este pregătit, dar că nu există motive tehnice pentru ca un stat membru al UE să rămână dependent de petrolul rusesc.