Recensământul din 2014 dă peste cap bugetul statului. De ce Ministerul Sănătății folosește cifre învechite

Ministerul Sănătății operează cu un număr al populației de 3,4 milioane de locuitori cu 800 de mii mai mult față de numărul real al populației, în cazul indicatorilor de sănătate și a vaccinării, potrivit unui răspuns o ferit de minister pentru grupul de presă Realitatea.

Ministerul susține că disponibilitatea datelor populației cu reședința obișnuită în Republica Moldova este lipsă. Or, potrivit ultimelor date statistice, numărul populației este de 2,6 milioane de locuitori. În consecință, ministerul operează cu 3,4 milioane. Aceste date sunt luate drept referință inclusiv la calculul numărului de vaccinuri, compensații, medicamente, etc.

Problema e că nici moldoveni nu știu numărul real al populației. Într-un vox „Ora de live cu Traian”, aceștia spun că numărul populației e între 1 – 5 milioane. Potrivit spuselor moldovenilor, nici toți cei 2,6 milioane nu pun accent pe sănătatea proprie și, din motive întemeiate sau mai puțin, ezită să se prezinte la medic la un control de rutină.

Oamenii spun că calcă în cabinetele medicilor de două ori pe an sau cel mai des, doar atunci când îi deranjează ceva.

În ceea ce privește vaccinarea anti-Covid 19, datele Ministerul Sănătății relevă că anul trecut Republica Moldova a recepționat prin intermediul platformei COVAX – 1,3 mil. de doze și se planifica a fi achiziționate la preț preferențial – 2,079 mil. de vaccinuri. Pentru atingerea plafonului de 70% de populație vaccinată (doza I și II) erau preconizate să fie achiziționate 4,8 mil. de doze.

Pentru achiziția vaccinurilor pe platforma COVAX, Republica Moldova a beneficiat de un grant de 16,3 mil. USD și a cheltuit din buget 27,7 mil. de lei. Însă o parte din vaccinurile achiziționate, pentru care au fost cheltuite sume importante de bani, le expiră termenul, iar statul riscă să piardă banii. Rata de vaccinare este mică pentru a fi suficientă de a epuiza într-un termen restrâns stocurile de vaccin.

Datele Ministerului Sănătății relevă că până în prezent 1,065 milioane de moldoveni s-au vaccinat cu schema completă. În ultimele șapte zile au fost administrate 1915 vaccinuri anti-COVID.

Plus, minus un milion, ce s-a întâmplat cu numărul populației în ultimii ani

Numărul moldovenilor scade continuu. Potrivit ultimelor date ale Biroului Național de Statistică, numărul populației cu reședință obișnuită în Republica Moldova la 1 ianuarie 2022, care a constituit 2.604.000 persoane, în scădere cu 22,9 mii persoane (cu 0,9%) față de începutul anului precedent. Cu alte cuvinte, în 2021 populația statică a Republicii Moldova s-a redus cu 63 de oameni pe zi.

„După ce mai mulți ani emigrația a fost cauza nr.1 de reducere a populației Republicii Moldova, în 2021, ca și în 2020, sporul natural negativ a fost cauza principală. De exemplu, în ultimii 8 ani, oficial, în jur de 235.000 de moldoveni au emigrat din Republica Moldova. E ca și cum ar fi dispărut în totalitate orașele Bălți, Orhei, Ungheni, Soroca, Cahul și Comrat”, susține Dragoș Galbur într-un material pentru realitatea.md

Dacă în 2020, sporul natural a fost minus 9900 de oameni (adică au murit cu 9900 mai mulți decât s-au născut), atunci în 2021 cifra aceasta aproape s-a dublat, sporul natural fiind de minus 16200 de oameni. Trist! Dar există o explicație logică — pandemia. Și aceste cifre ar trebui să fie ca niște palme părintești pentru cei care au ignorat măsurile de precauție în pandemie sau care în general au refuzat să creadă că virusul chiar a ucis oameni sau cel puțin le-a accelerat moartea. Adevărul trebuie acceptat așa cum este — pandemia ne-a scuturat serios!

Potrivit lui Galbur, 2021 populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova s-a redus cu 63 de oameni pe zi. Or, în pofida acestui fapt, noi folosim cifra de 3,4 milioane.

Adevărul este că problema numărului populației afectează nu doar domeniul sănătății, dar și cel electoral, bugetar sau social.

#număr #minister #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.