Recensământul din 2014 dă peste cap bugetul statului. De ce Ministerul Sănătății folosește cifre învechite

Ministerul Sănătății operează cu un număr al populației de 3,4 milioane de locuitori cu 800 de mii mai mult față de numărul real al populației, în cazul indicatorilor de sănătate și a vaccinării, potrivit unui răspuns o ferit de minister pentru grupul de presă Realitatea.

Ministerul susține că disponibilitatea datelor populației cu reședința obișnuită în Republica Moldova este lipsă. Or, potrivit ultimelor date statistice, numărul populației este de 2,6 milioane de locuitori. În consecință, ministerul operează cu 3,4 milioane. Aceste date sunt luate drept referință inclusiv la calculul numărului de vaccinuri, compensații, medicamente, etc.

Problema e că nici moldoveni nu știu numărul real al populației. Într-un vox „Ora de live cu Traian”, aceștia spun că numărul populației e între 1 – 5 milioane. Potrivit spuselor moldovenilor, nici toți cei 2,6 milioane nu pun accent pe sănătatea proprie și, din motive întemeiate sau mai puțin, ezită să se prezinte la medic la un control de rutină.

Oamenii spun că calcă în cabinetele medicilor de două ori pe an sau cel mai des, doar atunci când îi deranjează ceva.

În ceea ce privește vaccinarea anti-Covid 19, datele Ministerul Sănătății relevă că anul trecut Republica Moldova a recepționat prin intermediul platformei COVAX – 1,3 mil. de doze și se planifica a fi achiziționate la preț preferențial – 2,079 mil. de vaccinuri. Pentru atingerea plafonului de 70% de populație vaccinată (doza I și II) erau preconizate să fie achiziționate 4,8 mil. de doze.

Pentru achiziția vaccinurilor pe platforma COVAX, Republica Moldova a beneficiat de un grant de 16,3 mil. USD și a cheltuit din buget 27,7 mil. de lei. Însă o parte din vaccinurile achiziționate, pentru care au fost cheltuite sume importante de bani, le expiră termenul, iar statul riscă să piardă banii. Rata de vaccinare este mică pentru a fi suficientă de a epuiza într-un termen restrâns stocurile de vaccin.

Datele Ministerului Sănătății relevă că până în prezent 1,065 milioane de moldoveni s-au vaccinat cu schema completă. În ultimele șapte zile au fost administrate 1915 vaccinuri anti-COVID.

Plus, minus un milion, ce s-a întâmplat cu numărul populației în ultimii ani

Numărul moldovenilor scade continuu. Potrivit ultimelor date ale Biroului Național de Statistică, numărul populației cu reședință obișnuită în Republica Moldova la 1 ianuarie 2022, care a constituit 2.604.000 persoane, în scădere cu 22,9 mii persoane (cu 0,9%) față de începutul anului precedent. Cu alte cuvinte, în 2021 populația statică a Republicii Moldova s-a redus cu 63 de oameni pe zi.

„După ce mai mulți ani emigrația a fost cauza nr.1 de reducere a populației Republicii Moldova, în 2021, ca și în 2020, sporul natural negativ a fost cauza principală. De exemplu, în ultimii 8 ani, oficial, în jur de 235.000 de moldoveni au emigrat din Republica Moldova. E ca și cum ar fi dispărut în totalitate orașele Bălți, Orhei, Ungheni, Soroca, Cahul și Comrat”, susține Dragoș Galbur într-un material pentru realitatea.md

Dacă în 2020, sporul natural a fost minus 9900 de oameni (adică au murit cu 9900 mai mulți decât s-au născut), atunci în 2021 cifra aceasta aproape s-a dublat, sporul natural fiind de minus 16200 de oameni. Trist! Dar există o explicație logică — pandemia. Și aceste cifre ar trebui să fie ca niște palme părintești pentru cei care au ignorat măsurile de precauție în pandemie sau care în general au refuzat să creadă că virusul chiar a ucis oameni sau cel puțin le-a accelerat moartea. Adevărul trebuie acceptat așa cum este — pandemia ne-a scuturat serios!

Potrivit lui Galbur, 2021 populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova s-a redus cu 63 de oameni pe zi. Or, în pofida acestui fapt, noi folosim cifra de 3,4 milioane.

Adevărul este că problema numărului populației afectează nu doar domeniul sănătății, dar și cel electoral, bugetar sau social.

#număr #minister #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.