Recensământul din 2014 dă peste cap bugetul statului. De ce Ministerul Sănătății folosește cifre învechite

Ministerul Sănătății operează cu un număr al populației de 3,4 milioane de locuitori cu 800 de mii mai mult față de numărul real al populației, în cazul indicatorilor de sănătate și a vaccinării, potrivit unui răspuns o ferit de minister pentru grupul de presă Realitatea.

Ministerul susține că disponibilitatea datelor populației cu reședința obișnuită în Republica Moldova este lipsă. Or, potrivit ultimelor date statistice, numărul populației este de 2,6 milioane de locuitori. În consecință, ministerul operează cu 3,4 milioane. Aceste date sunt luate drept referință inclusiv la calculul numărului de vaccinuri, compensații, medicamente, etc.

Problema e că nici moldoveni nu știu numărul real al populației. Într-un vox „Ora de live cu Traian”, aceștia spun că numărul populației e între 1 – 5 milioane. Potrivit spuselor moldovenilor, nici toți cei 2,6 milioane nu pun accent pe sănătatea proprie și, din motive întemeiate sau mai puțin, ezită să se prezinte la medic la un control de rutină.

Oamenii spun că calcă în cabinetele medicilor de două ori pe an sau cel mai des, doar atunci când îi deranjează ceva.

În ceea ce privește vaccinarea anti-Covid 19, datele Ministerul Sănătății relevă că anul trecut Republica Moldova a recepționat prin intermediul platformei COVAX – 1,3 mil. de doze și se planifica a fi achiziționate la preț preferențial – 2,079 mil. de vaccinuri. Pentru atingerea plafonului de 70% de populație vaccinată (doza I și II) erau preconizate să fie achiziționate 4,8 mil. de doze.

Pentru achiziția vaccinurilor pe platforma COVAX, Republica Moldova a beneficiat de un grant de 16,3 mil. USD și a cheltuit din buget 27,7 mil. de lei. Însă o parte din vaccinurile achiziționate, pentru care au fost cheltuite sume importante de bani, le expiră termenul, iar statul riscă să piardă banii. Rata de vaccinare este mică pentru a fi suficientă de a epuiza într-un termen restrâns stocurile de vaccin.

Datele Ministerului Sănătății relevă că până în prezent 1,065 milioane de moldoveni s-au vaccinat cu schema completă. În ultimele șapte zile au fost administrate 1915 vaccinuri anti-COVID.

Plus, minus un milion, ce s-a întâmplat cu numărul populației în ultimii ani

Numărul moldovenilor scade continuu. Potrivit ultimelor date ale Biroului Național de Statistică, numărul populației cu reședință obișnuită în Republica Moldova la 1 ianuarie 2022, care a constituit 2.604.000 persoane, în scădere cu 22,9 mii persoane (cu 0,9%) față de începutul anului precedent. Cu alte cuvinte, în 2021 populația statică a Republicii Moldova s-a redus cu 63 de oameni pe zi.

„După ce mai mulți ani emigrația a fost cauza nr.1 de reducere a populației Republicii Moldova, în 2021, ca și în 2020, sporul natural negativ a fost cauza principală. De exemplu, în ultimii 8 ani, oficial, în jur de 235.000 de moldoveni au emigrat din Republica Moldova. E ca și cum ar fi dispărut în totalitate orașele Bălți, Orhei, Ungheni, Soroca, Cahul și Comrat”, susține Dragoș Galbur într-un material pentru realitatea.md

Dacă în 2020, sporul natural a fost minus 9900 de oameni (adică au murit cu 9900 mai mulți decât s-au născut), atunci în 2021 cifra aceasta aproape s-a dublat, sporul natural fiind de minus 16200 de oameni. Trist! Dar există o explicație logică — pandemia. Și aceste cifre ar trebui să fie ca niște palme părintești pentru cei care au ignorat măsurile de precauție în pandemie sau care în general au refuzat să creadă că virusul chiar a ucis oameni sau cel puțin le-a accelerat moartea. Adevărul trebuie acceptat așa cum este — pandemia ne-a scuturat serios!

Potrivit lui Galbur, 2021 populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova s-a redus cu 63 de oameni pe zi. Or, în pofida acestui fapt, noi folosim cifra de 3,4 milioane.

Adevărul este că problema numărului populației afectează nu doar domeniul sănătății, dar și cel electoral, bugetar sau social.

#număr #minister #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Lider al pieţei a fost grupul american Apple, cu o cotă de 19%, în pofida provocărilor cu care s-a confruntat / Foto: Profimedia Images

Grupul american Apple a avut cele mai mari vânzări de smartphone-uri în primul trimestru al acestui an, graţie lansării modelului iPhone 16e şi a cererii puternice în ţări precum Japonia şi India, arată datele publicate luni de firma de cercetare de piaţă Counterpoint Research, relatează Reuters, potrivit Agerpres, citat de antena3.ro.

„În conformitate cu estimările noastre actuale, anunţul tarifelor nu a dus la o creştere majoră a cererii din cauza incertitudinilor cu privire la tarife şi politici. În condiţiile în care tarifele au fost anunţate în aprilie, nu au avut un impact asupra cererii de iPhone în primul trimestru din 2025”, a declarat analistul şef de la Counterpoint, Ankit Malhotra.

În primele trei luni ale acestui an, piaţa mondială de smartphone a crescut cu 3% în ritm anual. Scăderile de pe pieţele dezvoltate au fost contracarate de creşterea din China şi continuarea revenirii vânzărilor pe pieţele emergente cheie din America Latină, Asia-Pacific, Orientul Mijlociu şi Africa.

Lider al pieţei a fost grupul american Apple, cu o cotă de 19%, în pofida provocărilor cu care s-a confruntat pe o serie de pieţe importante. Vânzările Apple în SUA, Europa şi China fie au stagnat, fie au scăzut. Însă Apple a înregistrat o creştere de două cifre a vânzărilor în Japonia, India, Orientul Mijlociu, Africa şi Asia de Sud-Est.

Pe locul secund s-a situat grupul sud-coreean Samsung, cu o cotă de 18%. Cercetătorii subliniază că Samsung a avut un început lent de an, din cauza lansării târzii a seriei S25, dar vânzările şi-au revenit după lansarea modelului principal S25 şi a noilor versiuni de telefoane seria A.

Topul primilor cinci producători este completat de producătorii chinezi Xiaomi (14%), vivo (8%) şi OPPO (8%).

În pofida creşterii de 3% din primul trimestru, analiştii de la Apple Counterpoint Research se aşteaptă ca, pe ansamblul anului 2025, piaţa de smartphone să se contracte uşor comparativ cu 2024, din cauza incertitudinilor economice şi tarifelor vamale impuse de preşedintele SUA, Donald Trump.