Record de falimente în Uniunea Europeană în trimestrul II 2023

Uniunea Europeană se confruntă cu o situație economică alarmantă, după ce a înregistrat cel mai mare număr de declarații de faliment din istorie în perioada aprilie-iunie 2023. Această tendință preocupantă indică provocări semnificative pentru economiile europene și efectele continue ale pandemiei de coronavirus.

După șase trimestre consecutive de creștere a numărului de falimente, datele colectate de Eurostat arată că numărul declarațiilor de faliment în Uniunea Europeană a atins un nivel fără precedent în trimestrul II al anului 2023. În comparație cu perioada pre-pandemică, acest fapt indică o situație dificilă pentru majoritatea sectoarelor economice.

Sectoarele cele mai grav afectate au fost serviciile de cazare și alimentație publică, care continuă să resimtă impactul pandemiei de coronavirus. Numărul declarațiilor de faliment în acest domeniu a crescut semnificativ cu 23,9%, reflectând dificultățile semnificative cu care se confruntă acest sector.

Tendința de creștere a numărului de falimente nu a dat semne de încetinire. Numărul falimentelor a crescut cu 8,4% în comparație cu trimestrul anterior, ajungând la cel mai ridicat nivel din momentul colectării datelor în 2015.

Această situație se aplică tuturor sectoarelor economiei europene. De exemplu, domeniile transportului și depozitării, precum și educației, sănătății și activităților sociale, au consemnat creșteri semnificative ale numărului de falimente în trimestrul II al anului 2023, comparativ cu primele trei luni din același an.

Analizând evoluția în timp, comparația dintre trimestrul II din 2023 și trimestrul IV din 2019 arată o creștere semnificativă a numărului de falimente în majoritatea sectoarelor economiei. Creșterile cele mai semnificative, comparativ cu perioada pre-pandemică, au fost înregistrate în domeniul serviciilor de cazare și alimentație (+82,5%) și transportului și depozitării (+56,7%).

În ciuda acestor cifre îngrijorătoare, datele arată și că numărul de înregistrări comerciale a fost mai mare în 2023 decât în perioada 2015-2022. Cu toate acestea, în trimestrul II al anului 2023, au existat scăderi ale înregistrărilor de noi întreprinderi cu 0,6% față de trimestrul anterior.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#faliment #companii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Economiei, Eugeniu Osmochescu, a respins ideea introducerii unei cote obligatorii de 50% pentru produsele autohtone pe rafturile magazinelor, declarând la Radio Moldova că o astfel de măsură ar încălca atât regulile economiei de piață, cât și normele internaționale.

Potrivit ministrului, impunerea unei limite minime pentru marfa produsă în Republica Moldova nu ar fi compatibilă cu angajamentele comerciale ale țării și ar contraveni celor mai bune practici europene.

„Nu este corect, nu este o regulă a unei economii de piață, nu este corect conform reglementărilor internaționale și celor mai bune practici. Limitarea nu este posibilă din punct de vedere juridic”, a subliniat Osmochescu.

În locul unei cotări obligatorii, ministrul propune soluții alternative pentru susținerea producătorilor locali: programe de marketing, etichetare clară și campanii care evidențiază produsele fabricate în Republica Moldova direct pe rafturile magazinelor.

„Putem avea programe de marketing în rafturi, unde sunt identificate produsele din Republica Moldova și sunt promovate cu sprijinul statului. Putem stimula consumul local, dar nu putem impune cote obligatorii”, a declarat ministrul.

În 2021, toate magazinele din Republica Moldova erau obligate să aibă pe rafturi cel puţin 50 de produse agroalimentare autohtone, însă ulterior prevederea a fost abrogată.