Record de falimente în Uniunea Europeană în trimestrul II 2023

Uniunea Europeană se confruntă cu o situație economică alarmantă, după ce a înregistrat cel mai mare număr de declarații de faliment din istorie în perioada aprilie-iunie 2023. Această tendință preocupantă indică provocări semnificative pentru economiile europene și efectele continue ale pandemiei de coronavirus.

După șase trimestre consecutive de creștere a numărului de falimente, datele colectate de Eurostat arată că numărul declarațiilor de faliment în Uniunea Europeană a atins un nivel fără precedent în trimestrul II al anului 2023. În comparație cu perioada pre-pandemică, acest fapt indică o situație dificilă pentru majoritatea sectoarelor economice.

Sectoarele cele mai grav afectate au fost serviciile de cazare și alimentație publică, care continuă să resimtă impactul pandemiei de coronavirus. Numărul declarațiilor de faliment în acest domeniu a crescut semnificativ cu 23,9%, reflectând dificultățile semnificative cu care se confruntă acest sector.

Tendința de creștere a numărului de falimente nu a dat semne de încetinire. Numărul falimentelor a crescut cu 8,4% în comparație cu trimestrul anterior, ajungând la cel mai ridicat nivel din momentul colectării datelor în 2015.

Această situație se aplică tuturor sectoarelor economiei europene. De exemplu, domeniile transportului și depozitării, precum și educației, sănătății și activităților sociale, au consemnat creșteri semnificative ale numărului de falimente în trimestrul II al anului 2023, comparativ cu primele trei luni din același an.

Analizând evoluția în timp, comparația dintre trimestrul II din 2023 și trimestrul IV din 2019 arată o creștere semnificativă a numărului de falimente în majoritatea sectoarelor economiei. Creșterile cele mai semnificative, comparativ cu perioada pre-pandemică, au fost înregistrate în domeniul serviciilor de cazare și alimentație (+82,5%) și transportului și depozitării (+56,7%).

În ciuda acestor cifre îngrijorătoare, datele arată și că numărul de înregistrări comerciale a fost mai mare în 2023 decât în perioada 2015-2022. Cu toate acestea, în trimestrul II al anului 2023, au existat scăderi ale înregistrărilor de noi întreprinderi cu 0,6% față de trimestrul anterior.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#faliment #companii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).