Record de falimente în Uniunea Europeană în trimestrul II 2023

Uniunea Europeană se confruntă cu o situație economică alarmantă, după ce a înregistrat cel mai mare număr de declarații de faliment din istorie în perioada aprilie-iunie 2023. Această tendință preocupantă indică provocări semnificative pentru economiile europene și efectele continue ale pandemiei de coronavirus.

După șase trimestre consecutive de creștere a numărului de falimente, datele colectate de Eurostat arată că numărul declarațiilor de faliment în Uniunea Europeană a atins un nivel fără precedent în trimestrul II al anului 2023. În comparație cu perioada pre-pandemică, acest fapt indică o situație dificilă pentru majoritatea sectoarelor economice.

Sectoarele cele mai grav afectate au fost serviciile de cazare și alimentație publică, care continuă să resimtă impactul pandemiei de coronavirus. Numărul declarațiilor de faliment în acest domeniu a crescut semnificativ cu 23,9%, reflectând dificultățile semnificative cu care se confruntă acest sector.

Tendința de creștere a numărului de falimente nu a dat semne de încetinire. Numărul falimentelor a crescut cu 8,4% în comparație cu trimestrul anterior, ajungând la cel mai ridicat nivel din momentul colectării datelor în 2015.

Această situație se aplică tuturor sectoarelor economiei europene. De exemplu, domeniile transportului și depozitării, precum și educației, sănătății și activităților sociale, au consemnat creșteri semnificative ale numărului de falimente în trimestrul II al anului 2023, comparativ cu primele trei luni din același an.

Analizând evoluția în timp, comparația dintre trimestrul II din 2023 și trimestrul IV din 2019 arată o creștere semnificativă a numărului de falimente în majoritatea sectoarelor economiei. Creșterile cele mai semnificative, comparativ cu perioada pre-pandemică, au fost înregistrate în domeniul serviciilor de cazare și alimentație (+82,5%) și transportului și depozitării (+56,7%).

În ciuda acestor cifre îngrijorătoare, datele arată și că numărul de înregistrări comerciale a fost mai mare în 2023 decât în perioada 2015-2022. Cu toate acestea, în trimestrul II al anului 2023, au existat scăderi ale înregistrărilor de noi întreprinderi cu 0,6% față de trimestrul anterior.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#faliment #companii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu a cerut includerea pe ordinea de zi a Parlamentului a audierii conducerii AGEPI, invocând informații „șocante” apărute în urma audierilor desfășurate la Comisia Economie, Buget și Finanțe privind funcționarea asociațiilor de gestiune colectivă a drepturilor de autor.

Potrivit lui Chicu, asociațiile de gestiune colectivă, sub supravegherea AGEPI, ar colecta anual 40–50 de milioane de lei de la utilizatorii resurselor media, însă autorii și oamenii de creație nu ar fi primit bani de ani de zile. „AGPI este o instituție a statului cu un buget de circa 50 de milioane de lei, dar nu se îngrijește nici măcar să controleze aceste asociații, despre care există dovezi că sunt monopolizate”, a declarat deputatul. El a solicitat audierea șefului AGEPI și recomandarea către Guvern de a schimba urgent conducerea, cerere formulată, spune Chicu, și de către autori și deținătorii de drepturi.

În replică, deputatul PAS Radu Marian a precizat că inițiativa audierilor a venit chiar de la majoritatea parlamentară, prin Comisia Economie, Buget și Finanțe, cu scopul de a clarifica situația pe bază de documente. „Urmează să solicităm explicații de la toate organizațiile de gestiune colectivă, inclusiv de la AGEPI. Ne vom reuni din nou în comisie și vom lua decizii, dar fără a transforma problema într-un circ sau PR politic”, a subliniat Marian.

Acesta a mai spus că obiectivul este rezolvarea problemei și asigurarea plății corecte a drepturilor de autor, nu spectacolul politic, reiterând apelul la utilizarea platformelor de lucru instituționale pentru a ajunge la soluții concrete.