Record de falimente în Uniunea Europeană în trimestrul II 2023

Uniunea Europeană se confruntă cu o situație economică alarmantă, după ce a înregistrat cel mai mare număr de declarații de faliment din istorie în perioada aprilie-iunie 2023. Această tendință preocupantă indică provocări semnificative pentru economiile europene și efectele continue ale pandemiei de coronavirus.

După șase trimestre consecutive de creștere a numărului de falimente, datele colectate de Eurostat arată că numărul declarațiilor de faliment în Uniunea Europeană a atins un nivel fără precedent în trimestrul II al anului 2023. În comparație cu perioada pre-pandemică, acest fapt indică o situație dificilă pentru majoritatea sectoarelor economice.

Sectoarele cele mai grav afectate au fost serviciile de cazare și alimentație publică, care continuă să resimtă impactul pandemiei de coronavirus. Numărul declarațiilor de faliment în acest domeniu a crescut semnificativ cu 23,9%, reflectând dificultățile semnificative cu care se confruntă acest sector.

Tendința de creștere a numărului de falimente nu a dat semne de încetinire. Numărul falimentelor a crescut cu 8,4% în comparație cu trimestrul anterior, ajungând la cel mai ridicat nivel din momentul colectării datelor în 2015.

Această situație se aplică tuturor sectoarelor economiei europene. De exemplu, domeniile transportului și depozitării, precum și educației, sănătății și activităților sociale, au consemnat creșteri semnificative ale numărului de falimente în trimestrul II al anului 2023, comparativ cu primele trei luni din același an.

Analizând evoluția în timp, comparația dintre trimestrul II din 2023 și trimestrul IV din 2019 arată o creștere semnificativă a numărului de falimente în majoritatea sectoarelor economiei. Creșterile cele mai semnificative, comparativ cu perioada pre-pandemică, au fost înregistrate în domeniul serviciilor de cazare și alimentație (+82,5%) și transportului și depozitării (+56,7%).

În ciuda acestor cifre îngrijorătoare, datele arată și că numărul de înregistrări comerciale a fost mai mare în 2023 decât în perioada 2015-2022. Cu toate acestea, în trimestrul II al anului 2023, au existat scăderi ale înregistrărilor de noi întreprinderi cu 0,6% față de trimestrul anterior.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#faliment #companii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Casa italiană de modă Prada a ajuns la un acord pentru achiziționarea brandului rival Versace de la holdingul american Capri Holdings, într-o tranzacție evaluată la 1,375 miliarde de dolari, sumă care include și datoriile Versace, potrivit agenției Reuters.

Tranzacția unește două dintre cele mai mari nume din moda italiană, consolidând astfel poziția Italiei pe piața globală a luxului. Acordul vine într-un moment de reconfigurare a industriei, unde marii jucători își consolidează portofoliile pentru a face față competiției internaționale intense.

„Ne propunem să ducem mai departe moștenirea Versace, să celebrăm și să reinterpretăm estetica sa îndrăzneață și atemporală”, a declarat Patrizio Bertelli, președintele Consiliului de Administrație al Prada.

Achiziția va permite formarea unui conglomerat italian cu o cifră de afaceri estimată la aproximativ 6 miliarde de euro, ceea ce îl va poziționa ca un jucător competitiv față de giganții francezi LVMH și Kering, relatează agenția AFP.

Versace a fost fondat în 1978 de către Gianni Versace, devenind rapid un simbol al opulenței și nonconformismului. După asasinarea creatorului în 1997, conducerea artistică a fost preluată de sora sa, Donatella Versace. În martie 2025, aceasta a anunțat că părăsește funcția de director creativ al casei de modă.

Prada, la rândul său, a fost fondată în 1913 și este condusă în prezent de Miuccia Prada. Aproximativ 80% din companie se află încă în proprietatea familiei Prada.