Record istoric al activelor oficiale de rezervă – 4,72 miliarde de dolari

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei s-au cifrat la 4,72 miliarde de dolari, majorându-se cu 40 de milioane de dolari în data de 7 aprilie, arată datele Băncii Centrale.

Plasamentele în valori mobilare în străinătate au însumat 3,4 miliarde de dolari, iar depozitele la băncile cu oficiile în străinătate au însumat – 1,2 miliarde de dolari, dintre care la BRI și FMI – 21,3 milioane de dolari, iar nemijlocit la băncile cu oficiile în străinătate – 446,6 milioane de dolari.

Aurul monetar însumează 4,6 milioane de dolari.

Activele oficiale de rezervă (identice cu rezervele internaţionale brute) sunt activele disponibile în orice moment şi controlate de către Banca Naţională a Moldovei în scopul finanţării directe a dezechilibrului balanţei de plăţi, pentru reglarea indirectă a dezechilibrului balanţei de plăţi prin efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutară în scopul realizării politicii monetare şi valuatre ale Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi în alte scopuri. Alte active valutare sunt acele active valutare, care aparţin Băncii Naţionale a Moldovei şi care nu fac parte din activele oficiale de rezervă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#active #aur #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În lipsa unui mecanism transparent de selecție a contribuabililor verificați, controalele fiscale sunt folosite ca instrument politic de către partidul aflat la guvernare, indiferent de culoarea acestuia, a declarat economistul Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „7 Zile” de la postul Cinema 1.

„Atâta timp cât nu ai un sistem clar și transparent care să explice de ce alegi un contribuabil și nu altul, vei avea întotdeauna tentația să te duci peste cel care nu simpatizează cu partidul tău. Eu cred că acest lucru se întâmplă deja. Este o bănuială rezonabilă, dar foarte realistă”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că, de fapt, presiunea pentru reformarea sistemului fiscal nu vine din interiorul țării, ci din partea partenerilor externi – FMI, Banca Mondială și Uniunea Europeană. „Tot ce am făcut bun în această țară, am făcut fiind presați din afară. Așa am liberalizat și spațiul aerian, nu pentru că a vrut cineva de la noi, ci contrar voinței celor de la guvernare”.

Economistul a avertizat că, în practică, instituțiile de control evită deliberat să verifice „peștii mari” – marile companii care sunt cel mai des implicate în scheme complexe de evaziune fiscală. „Ei nu se duc la cei mari din trei motive. Unu – aceștia sunt conectați politic. Doi – au relații personale strânse cu cei de la FISC. Și trei – FISC-ul nu are suficienți oameni pregătiți ca să facă față armatei de juriști din companiile mari”.

Ioniță a mai adăugat că, în loc să fie identificați contribuabilii cu adevărat problematici prin metode analitice, autoritățile fiscale preferă să se concentreze pe cazuri mărunte. „Un fost oficial mi-a spus că avem contrabandă masivă cu cafea, dar nu ne atingem de ea pentru că ni s-a spus să ne ocupăm doar de cazurile mari. Doar că, în realitate, nici pe cele mari nu le vedem”.

În concluzie, Veaceslav Ioniță a spus că e nevoie de profesionalizarea urgentă a angajaților FISC, crearea unui sistem obiectiv de analiză a riscurilor fiscale și, mai ales, decuplarea politică a instituțiilor de control. Altfel, spune el, Republica Moldova va continua să lupte cu evaziunea fiscală doar „la nivel declarativ”, în timp ce marile scheme vor fi protejate în continuare de interese de partid.