Redresarea economiei depinde de succesul campaniei de vaccinare. Perspectivele economice pentru Moldova potrivit BM

Banca Mondială a prezentat perspectivele economice pentru Republica Moldova. Astfel, Potrivit Băncii Mondiale, riscurile interne sunt relaționate cu instabilitatea politică, slăbiciunea instituțională și constrângerile de ordin politic în implementarea reformelor sistemului judiciar și a celor structurale.

Economia fragilă și nivelele scăzute de productivitate sunt accentuate de intervenția statului în economie, de spațiul fiscal care se contractă, de intermedierea financiară scăzută și de provocările de guvernanță. Avansarea reformelor structurale pe termen lung, pe fundalul măsurilor de recuperare economică și al frământărilor politice, este de o importanță primordială.

Banca Mondială spune că redresarea economică va depinde în primul rând de finanțarea externă, în mod special de negocierea reușită a unui nou program al FMI. De asemenea, redresarea economiei va depinde și de succesul campaniei de vaccinare.

Potrivit Băncii Mondiale, pe viitor, Moldova va trebui să gestioneze inegalitatea de șanse și să accelereze crearea de locuri de muncă în sectorul privat. În sfârșit, așa cum a arătat episodul de secetă severă din anul 2020, economia este foarte vulnerabilă la episoadele de vreme extremă.

De asemenea, Banca Mondială preconizează că datoria publică va crește constant, rămânând, totuși, relativ scăzută conform standardelor internaționale, din cauza că întreprinderile sunt într-o situație dificlă, iar gospodăriile suferă de condiții nefavorabile pe piața muncii.

#redresarea economiei #camoania de vaccinare #perspectivele economiei #banca Mondială #Republica Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că Guvernul analizează posibilitatea reducerii poverii fiscale pe salarii, însă o eventuală schimbare nu este sigură nici măcar pentru anul 2027, fiind vorba despre un proces de durată care necesită modelări și recalculări ample.

Gavriliță a precizat că ideea de reducere a taxării muncii este deocamdată o „dorință și o preferință”. „Intenționăm să venim cu aceste reduceri din anul 2027”.

„Consider că povara pe salarii este mare. Când taxăm munca, taxăm costurile companiilor și le afectăm competitivitatea. De asta cred că trebuie să ne orientăm ca stat mai mult spre profituri, nu spre costuri”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, obiectivul este mutarea graduală a poverii fiscale de pe salarii către profit și către o bază fiscală mai largă, astfel încât statul să colecteze „mai echitabil”, fără a penaliza direct munca angajaților.

„Unde se reține din munca oamenilor, acolo ar trebui să colectăm mai puțin. Ca să rezolvăm problema salariilor și a veniturilor cetățenilor. Dar este un lucru de durată. Vom reveni cu detalii pe parcursul anului, după ce vom re-evalua și modela un sistem optim de taxare”.

Ministrul a subliniat că mărirea bazei fiscale este una dintre priorități, adică atragerea mai multor contribuabili și venituri în zona legală, nu creșterea taxelor pe cei care deja plătesc.

„Nu trebuie să colectăm mai mult pe unitate, ci mai agil, dintr-o bază mai largă. Creșterea economică trebuie să aducă mai mulți contribuabili, nu să îi împovăreze pe cei existenți”, a punctat Gavriliță.

În prezent, angajatul achită 12% cota impozitului pe venit și 9% pentru asigurarea medicală,, în timp ce angajatorul achită 18% în fondul asigurărilor sociale.