Relațiile economice Moldova – UE! Exporturile pe piața comunitară s-au dublat, la 2,5 miliarde de dolari

Relațiile comerciale UE-Moldova sunt determinate de Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) instituită în 2014 în cadrul Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova. DCFTA a intrat în vigoare deplină în anul 2016. DCFTA a impulsionat exporturile totale ale Republicii Moldova în UE, compensând în întregime pierderile din scăderea exporturilor către CSI. Din anul 2016 livrările de produse pe piața comunitară s-au majorat cu de două ori, la aproape 2,5 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2022.

Exporturile Republicii Moldova în UE au început să crească după aplicarea Acordului de Liber schimb, când UE a acordat cote de export pentru anumite produse țării noastre. Acest lucru a contribuit la reorientarea către vest a exportatorilor moldoveni, în condițiile în care cea mai mare parte a companiilor moldovenești erau dependente de piața rusă. 30% dintre produsele moldovenești erau livrate în Federația Rusă.

Astfel, din 2015 exporturile moldovenești au crescut constant. Iar ultimele date ale Biroului Național de Statistică relevă că livrările de produse destinate țărilor Uniunii Europene, în ianuarie-februarie 2023, au totalizat 429,3 milioane dolari SUA (cu 3,5% mai mult, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2022), deținând o pondere de 62,4% în total exporturi, în creștere cu 0,2 puncte procentuale față de ianuarie-februarie 2022.

Deși se aștepta că după implementarea DCFTA impactul asupra PIB-ului Republicii Moldova să fie unul semnificativ de 3,2% pe termen scurt, în realitate acesta s-a dovedit a fi de doar 0,49%, arată datele Centrul pentru Studii de Politică Europeană publicate în anul 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Exportatorii moldoveni rămân în continuare vulnerabili de un număr de piețe limitat. Dacă înainte de anul 2006 exportul moldovenesc era excesiv de concentrat în Federația Rusă, în prezent principala piață este România cu o cotă de 33,6%. O altă problemă a producătorilor moldoveni este valoarea scăzută a produselor urmare a investițiilor mici în liniile de producție. Or, majoritatea se concentrează pe exportul de produse primare. De exemplu, potrivit datelor Balanței de Plăți a BNM, mai puțin de jumătate – 44% – din produsele exportate în UE sunt cele procesate. Este vorba de uleiul vegetal, zahărul, conservele din fructe și legume, băuturile, produsele de cofetărie și patiserie. De asemenea, 12,3% din exportul total de bunuri al Republicii Moldova înregistrat în anul 2022 au constituit reexporturile de bunuri după prelucrare pe teritoriul Republicii Moldova.

Ultimele datele ale Delegației UE la Chișinău relevă că potențialul de export, la capitolul fructe, este nevalorificat. Merele moldovenești sunt cele mai nevalorificate fructe pentru export în UE, cu un potențial nerealizat de 42,1 milioane de dolari. Or, Germania este țara cu cea mai mare potențială cerere de fructe moldovenești, unde ar putea fi exportate produse în valoare de 35 milioane de dolari. Dintre toate fructele crescute în Republica Moldova, în UE se mai caută în special: struguri de 27,1 milioane de dolari, prune proaspete de 11,2 milioane de dolari și prunele uscate de 6,9 milioane de dolari.

Una dintre soluții pentru companiile moldovenești este implementarea programelor de suport tehnic și financiar pentru a le ajuta la creșterea capacităților de producție, stimularea investițiilor în fabricarea produselor cu valoare adăugată înaltă, promovarea identității de brand a produselor locale și extinderea contactelor producătorilor moldoveni cu potențialii parteneri din țările UE.

TOP-ul produselor Republicii Moldova vândute în UE

Delegația Uniunii Europene la Chișinău a publicat un top al produselor moldovenești, care sunt exportate în țările UE. Pe primul loc sunt mașini electrice și echipamente electrice cu un indicator de 510,4 milioane dolari.

În 2022, Republica Moldova a exportat în România mărfuri în valoare de peste 1,24 miliarde dolari, cu 48,9% mai mult decât în anul precedent. Următorii în clasamentul celor mai mari consumatori de produse moldovenești din UE sunt Italia și Germania, unde anul trecut au fost exportate bunuri moldovenești în valoare de 331,3 milioane dolari (+38%) și, respectiv, 230,8 milioane dolari (-6%).

#exporturi #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dosarul fraudelor de la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă avansează cu pași mici, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul Procuraturii și a menținut arestul la domiciliu pentru directoarea instituției, Olga Arseni, directorul adjunct și un intermediar. Decizia, pronunțată pe 1 iulie, confirmă hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care pe 12 iunie schimbase arestul preventiv în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Procurorii contestă măsura, invocând riscuri de influențare a martorilor, distrugere de probe și obstrucționarea anchetei. Până în prezent, anchetatorii au audiat angajați ai sanatoriului, au ridicat documente contabile și au trimis multiple interpelări către instituții publice. Investigația, spun procurorii, este abia la jumătate, iar volumul de probă ce urmează a fi administrat necesită limitarea libertății acuzaților.

Arseni și complicii săi au fost reținuți pe 27 mai, sub acuzațiile de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine. Potrivit Centrului Național Anticorupție, directoarea ar fi cerut mită între 10.000 și 40.000 de lei pentru aranjarea licitațiilor publice și pentru a tolera nereguli grave în gestionarea sanatoriului. De asemenea, o parte din plățile făcute de pacienți pentru tratamente balneare nu era trecută în contabilitate, banii fiind deturnați în scopuri personale.