Reluarea Programului „Clean Technology Innovation Programme for SMEs and Start-ups in the Republic of Moldova”

În contextul promovării eficienței energetice și a surselor de energie regenerabilă, Agenția pentru Eficiență Energetică și Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială planifică reluarea activităților legate de implementarea proiectului ,,Clean Technology Innovation Programme for SMEs and Start-ups in the Republic of Moldova”, activități stopate din cauza pandemiei de COVID-19.

Inițial, ambele instituții au testat mecanismul de implementare a proiectului la nivel național, iar după finalizarea elaborării documentației tehnice precum și a auditării Agenției pentru Eficiență Energetică, proiectul va fi lansat pentru o perioadă de 3 ani.

Proiectul „Clean Technology Innovation Programme for SMEs and Start-ups in the Republic of Moldova” va fi implementat în baza conceptului „Global Cleantech Innovation Programme for SMEs and Startups” care deja este implementat de către United Nations Industrial Development Organization (UNIDO) în parteneriat cu Global Environment Facility (GEF) în 9 țări. Începând cu anul 2021, acestui proiect se vor alătura încă 10 țări, printre care și Republica Moldova.

*Nota: Țările în care conceptul „Global Cleantech Innovation Programme for SMEs and Startups” este implementat în anul 2020.

În anul 2019, Agenția pentru Eficiență Energetică efectuând un exercițiu de testare a conceptului dat în Republica Moldova, a demonstrat un interes sporit din partea sectorului privat față de acest tip de proiecte. În etapa inițială a proiectului, au fost recepționate 78 de aplicații care au acoperit toate cele 5 categorii: Sectorul Agricol, Sectorul Transporturilor, Sectorul IT, Industrie și Inițiativele Feminine în Sectorul Energetic.

Luminița Lomaca, câștigătoare la categoria cea mai bună inițiativă antreprenorială, lansată de Femei în Sectorul Energetic – „Applying Energy Performance Contract to increase energy efficiency in Social Housing”, spune că: „Am participat pentru prima dată la această competiție din cadrul Moldovei Eco Energetică în anul 2019 și am fost surprinși de profesionalismul organizării. Am avut ocazia să intrăm în competiție cu companii din Moldova care au avut diferite idei de afacere. Am participat la un curs de instruire și pregătire care ne-a permis să dezvoltăm un plan de afacere și să putem expune ideea noastră pentru a fi atractivă investitorilor. Apreciem calitatea experților Agenției pentru Eficientă Energetică, care ne vin în sprijin și care ne acordă informațiile necesare cu privire la etapele proiectului. Ședințele permanente cu Agenția ne ajută să ne orientăm la anul 2021, în care așteptăm cu nerăbdare să trecem etapa finală de instruire și recepționarea premiilor”.

„Compania noastră, în calitate de câstigător a competiției Moldova Eco Energetică 2019 apreciază procedura și organizarea evenimentului. Ne mândrim că am câștigat în acest concurs. Considerăm proiectul nostru cel mai bun și cu un potențial de replicare în toată Moldova, în special în sectorul agricol și vrem să le mulțumim evaluatorilor pentru înalta apreciere și evaluare obiectivă. Dorim să mulțumim și Agenției pentru Eficientă Energetică pentru suportul continuu și informarea cu privire la procedurile pe care urmează în anul 2021, în special instruirea personalizată și promovarea ideilor de proiecte, după lansarea oficială a proiectului „Clean Technology Innovation Programme for SMEs and Start-ups in the Republic of Moldova”, a declarat Liubomir Vaipan, câstigător la categoria cea mai bună inițiativă antreprenorială în Sectorul Agricol- „Implementation of renewable energy technologies to ensure the autonomy of peasant households in isolated areas”.

Începând cu anul 2021, proiectul va fi desfășurat la scara largă și își va focusa obiectivele pe „Promovarea și susținerea tehnologiilor în domeniul energiei regenerabile în Republica Moldova prin pilotarea unui Accelerator Antreprenorial, care să conducă la dezvoltarea spiritului antreprenorial, crearea de locuri de muncă și impactul pozitiv asupra mediului”.

Pentru perioada 2021-2023, activitățile proiectului vor include elaborarea unui set de instrumente pentru autoritățile publice, mediul de afaceri și consumatorii finali cu privire la eficiența energetică și energia regenerabilă, adaptate pentru nevoile specifice precum și recomandări de finanțare a proiectelor din domeniul dat. Proiectul va promova în mod unic abordarea ecosistemică, care sprijină inovațiile de tip cleantech în IMM-urile existente și în start-up-uri, prin furnizarea unor instrumente și metodologii care pot să îmbunătățească productivitatea și competitivitatea companiilor locale.

Componențele de bază a Proiectului sunt:

Platforma națională Cleantech Moldova lansată pentru a promova inovațiile și tehnologiile noi în proiecte de energie regenerabila;

Dezvoltarea capacităților naționale pentru a sprijini și promova inovațiile în domeniul energiei;

Cadrul național pus în aplicare pentru implementarea proiectelor de energie regenerabilă.

Totodată, este important de menționat că, câștigătorii din anul 2019, își vor putea ridica premiile, în valoare de 10 000 Dolari, odată cu câștigătorii din anul 2021. Acest lucru, va avea loc, după ce vor fi instruiți conform conceptului proiectului și vor parcurge programul de mentorat one-to-one sub egida unei companii specializate în dezvoltarea start-upurilor, activitate care urma să aibă loc în 2020, dar care a stagnat din cauza pandemiei de COVID-19.

Amintim că, Agenția pentru Eficiență Energetică este autoritatea administrativă în subordinea Ministerului Economiei și Infrastructurii și are misiunea de a implementa politica de stat în domeniul eficienței energetice, performanței energetice a clădirilor, precum și a valorificării surselor de energie regenerabilă, inclusiv prin atragerea și gestionarea resurselor financiare în vederea finanțării proiectelor în domeniile respective într-un mod durabil din punct de vedere al mediului înconjurător și a schimbărilor climatice.

#Agentia pentru Eficienta Energetica #AEE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul avicol ucrainean MHP, controlat de miliardarul Iurii Kosiuk, supranumit „regele puilor”, pregătește o investiție în Republica Moldova. Compania intenționează să dezvolte capacități de procesare și export al cărnii de pasăre și urmează să cumpere pui de la fermele moldovenești. Intrarea pe piața locală a unuia dintre cei mai mari producători de carne de pasăre din Europa vine însă pe fondul controverselor provocate de expansiunea grupului în Uniunea Europeană, unde fermierii l-au acuzat de concurență neloială și de presiuni asupra producătorilor locali.

„Un alt exemplu ar fi investiția care a fost promisă de compania avicolă din Ucraina, MHP, cea mai mare companie din Ucraina la acest capitol, care urmează în Republica Moldova să procure pui. Deci ei nu își propun să îi crească ei”, a declarat Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, Natalia Bejan, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, care a vorbit despre planurile MHP în Republica Moldova

Potrivit acesteia, modelul de afaceri presupune dezvoltarea fermelor moldovenești cu sprijinul statului, în timp ce investitorul ucrainean va asigura achiziția păsărilor, procesarea și accesul la piețele externe.

„Ei contează pe suportul nostru, al statului, să dezvoltăm fermele de creștere de pui. Ei sunt gata să cumpere pui. Ei au linia de procesare a puilor, de tăiere, ambalare, împachetare, etichetare și export în rețelele pe care ei le au”, a explicat șefa Agenției de Investiții.

În spatele MHP se află omul de afaceri ucrainean Iurii Kosiuk. Potrivit publicației franceze Le Monde, grupul său controla aproximativ 60% din producția de carne de pasăre din Ucraina, iar fermele sale se întindeau pe circa 300.000 de hectare. Publicația îl prezenta drept unul dintre cei mai bogați zece oameni ai Ucrainei.

Expansiunea MHP a provocat proteste în mai multe țări europene, în special în Franța și Polonia, după ce Uniunea Europeană a liberalizat comerțul cu produse agricole ucrainene în contextul războiului. Fermierii europeni au reclamat că produsele avicole ucrainene, comercializate la prețuri mai mici, pun presiune pe producătorii locali, care trebuie să respecte cerințele și costurile de producție din Uniunea Europeană.

În februarie 2024, președintele francez Emmanuel Macron a criticat faptul că facilitățile comerciale acordate Ucrainei avantajează în mare măsură un grup deținut de un miliardar, făcând referire la MHP. Potrivit Le Monde, liderul francez a pus sub semnul întrebării oportunitatea îmbogățirii acestui proprietar prin intermediul avantajelor comerciale.

Controversa a ajuns inclusiv în Parlamentul European. În iulie 2024, eurodeputatul olandez Bert-Jan Ruissen a solicitat Comisiei Europene explicații privind concurența exercitată de MHP și respectarea standardelor europene de mediu, bunăstare a animalelor și condiții de muncă. În întrebare era invocată o investigație a publicației Follow the Money, potrivit căreia creditele europene au contribuit la extinderea grupului ucrainean, care ajunsese să introducă pe piață aproximativ opt milioane de pui sacrificați săptămânal.

Potrivit unei analize publicate de Centrul pentru Studii Estice din Polonia, MHP a reprezentat peste 90% din exporturile ucrainene de carne de pasăre în 2023, ceea ce demonstrează concentrarea puternică a sectorului în jurul unui singur jucător.

Expansiunea grupului nu s-a limitat la exporturi. MHP a trecut și la achiziționarea unor companii europene. În iulie 2025, holdingul a finalizat preluarea a 92% din producătorul spaniol UVESA, pentru aproximativ 271 de milioane de euro, una dintre cele mai importante tranzacții ale sale în Europa. În mai 2026, MHP a semnat și un acord pentru preluarea controlului asupra producătorului grec Th. Nitsiakos, tranzacție supusă aprobărilor necesare.

O investigație publicată de Financial Times în septembrie 2026 a descris și un episod controversat din strategia comercială a companiei. În 2018, MHP a utilizat o particularitate a clasificării vamale europene, exportând bucăți de pui cu os care puteau fi ulterior tranșate în Uniunea Europeană. Metoda, cunoscută drept „Batman cut”, permitea folosirea unor condiții tarifare mai avantajoase. Practica era legală potrivit regulilor existente, însă a alimentat criticile producătorilor europeni.

În Polonia, fermierii au acuzat în repetate rânduri importurile ieftine din Ucraina că le afectează competitivitatea. În mai 2024, publicația poloneză Wirtualna Polska relata că veniturile MHP depășiseră trei miliarde de dolari, în timp ce crescătorii locali de păsări reclamau presiunile concurențiale. Reprezentanții MHP au explicat atunci că, pentru a evita blocajele provocate de protestele de la frontieră, compania și-a redirecționat transporturile pe trasee alternative.

Cu toate acestea, acuzațiile de concurență neloială nu echivalează cu o constatare că MHP ar fi provocat falimentul unor companii europene. Grupul a continuat să investească inclusiv în întreprinderi existente, iar reprezentanții industriei avicole europene au recunoscut că activitățile MHP din Spania trebuie să respecte integral standardele Uniunii Europene.

În Republica Moldova, proiectul analizat este estimat la cel puțin 20 de milioane de euro.