Reluarea Programului „Clean Technology Innovation Programme for SMEs and Start-ups in the Republic of Moldova”

22 Feb. 2021, 11:36
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
22 Feb. 2021, 11:36 // Oameni şi Idei //  MD Bani

În contextul promovării eficienței energetice și a surselor de energie regenerabilă, Agenția pentru Eficiență Energetică și Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială planifică reluarea activităților legate de implementarea proiectului ,,Clean Technology Innovation Programme for SMEs and Start-ups in the Republic of Moldova”, activități stopate din cauza pandemiei de COVID-19.

Inițial, ambele instituții au testat mecanismul de implementare a proiectului la nivel național, iar după finalizarea elaborării documentației tehnice precum și a auditării Agenției pentru Eficiență Energetică, proiectul va fi lansat pentru o perioadă de 3 ani.

Proiectul „Clean Technology Innovation Programme for SMEs and Start-ups in the Republic of Moldova” va fi implementat în baza conceptului „Global Cleantech Innovation Programme for SMEs and Startups” care deja este implementat de către United Nations Industrial Development Organization (UNIDO) în parteneriat cu Global Environment Facility (GEF) în 9 țări. Începând cu anul 2021, acestui proiect se vor alătura încă 10 țări, printre care și Republica Moldova.

*Nota: Țările în care conceptul „Global Cleantech Innovation Programme for SMEs and Startups” este implementat în anul 2020.

În anul 2019, Agenția pentru Eficiență Energetică efectuând un  exercițiu de testare a conceptului dat în Republica Moldova, a demonstrat un interes sporit din partea sectorului privat față de acest tip de proiecte. În etapa inițială a proiectului, au fost recepționate 78 de aplicații care au acoperit toate cele 5 categorii: Sectorul Agricol, Sectorul Transporturilor, Sectorul IT, Industrie și Inițiativele Feminine în Sectorul Energetic.

Luminița Lomaca, câștigătoare la categoria cea mai bună inițiativă antreprenorială, lansată de Femei în Sectorul Energetic – „Applying Energy Performance Contract to increase energy efficiency in Social Housing”, spune că: „Am participat pentru prima dată la această competiție din cadrul Moldovei Eco Energetică în anul 2019 și am fost surprinși de profesionalismul organizării. Am avut ocazia să intrăm în competiție cu companii din Moldova care au avut diferite idei de afacere. Am participat la un curs de instruire și pregătire care ne-a permis să dezvoltăm un plan de afacere și să putem expune ideea noastră pentru a fi atractivă investitorilor. Apreciem calitatea experților Agenției pentru Eficientă Energetică, care ne vin în sprijin și care ne acordă informațiile necesare cu privire la etapele proiectului. Ședințele permanente cu Agenția ne ajută să ne orientăm la anul 2021, în care așteptăm cu nerăbdare să trecem etapa finală de instruire și recepționarea premiilor”.

„Compania noastră, în calitate de câstigător a competiției Moldova Eco Energetică 2019 apreciază procedura și organizarea evenimentului. Ne mândrim că am câștigat în acest concurs. Considerăm proiectul nostru cel mai bun și cu un potențial de replicare în toată Moldova, în special în sectorul agricol și vrem să le mulțumim evaluatorilor pentru înalta apreciere și evaluare obiectivă. Dorim să mulțumim și Agenției pentru Eficientă Energetică pentru suportul continuu și informarea cu privire la procedurile pe care urmează în anul 2021, în special instruirea personalizată și promovarea ideilor de proiecte, după lansarea oficială a proiectului „Clean Technology Innovation Programme for SMEs and Start-ups in the Republic of Moldova”, a declarat Liubomir Vaipan, câstigător la categoria cea mai bună inițiativă antreprenorială în Sectorul Agricol- „Implementation of renewable energy technologies to ensure the autonomy of peasant households in isolated areas”.

Începând cu anul 2021, proiectul va fi desfășurat la scara largă și își va focusa obiectivele pe „Promovarea și susținerea tehnologiilor în domeniul energiei regenerabile în Republica Moldova prin pilotarea unui Accelerator Antreprenorial, care să conducă la dezvoltarea spiritului antreprenorial, crearea de locuri de muncă și impactul pozitiv asupra mediului”.

Pentru perioada 2021-2023, activitățile proiectului vor include elaborarea unui set de instrumente pentru autoritățile publice, mediul de afaceri și consumatorii finali cu privire la eficiența energetică și energia regenerabilă, adaptate pentru nevoile specifice precum și recomandări de finanțare a proiectelor din domeniul dat. Proiectul va promova în mod unic abordarea ecosistemică, care sprijină inovațiile de tip cleantech în IMM-urile existente și în start-up-uri, prin furnizarea unor instrumente și metodologii care pot să îmbunătățească productivitatea și competitivitatea companiilor locale.

Componențele de bază a Proiectului sunt:

Platforma națională Cleantech Moldova lansată pentru a promova inovațiile și tehnologiile noi în proiecte de energie regenerabila;

Dezvoltarea capacităților naționale pentru a sprijini și promova inovațiile în domeniul energiei;

Cadrul național pus în aplicare pentru implementarea proiectelor de energie regenerabilă.

Totodată, este important de menționat că, câștigătorii din anul 2019, își vor putea ridica premiile, în valoare de 10 000 Dolari, odată cu câștigătorii din anul 2021. Acest lucru, va avea loc, după ce vor fi instruiți conform conceptului proiectului și vor parcurge programul de mentorat one-to-one sub egida unei companii specializate în dezvoltarea start-upurilor, activitate care urma să aibă loc în 2020, dar care a stagnat din cauza pandemiei de COVID-19.

Amintim că, Agenția pentru Eficiență Energetică este autoritatea administrativă în subordinea Ministerului Economiei și Infrastructurii și are misiunea de a implementa politica de stat în domeniul eficienței energetice, performanței energetice a clădirilor, precum și a valorificării surselor de energie regenerabilă, inclusiv prin atragerea și gestionarea resurselor financiare în vederea finanțării proiectelor în domeniile respective într-un mod durabil din punct de vedere al mediului înconjurător și a schimbărilor climatice.

14 Iun. 2026, 08:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Iun. 2026, 08:54 // Actual //  Ursu Victor

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!