Reluarea Programului „Clean Technology Innovation Programme for SMEs and Start-ups in the Republic of Moldova”

În contextul promovării eficienței energetice și a surselor de energie regenerabilă, Agenția pentru Eficiență Energetică și Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială planifică reluarea activităților legate de implementarea proiectului ,,Clean Technology Innovation Programme for SMEs and Start-ups in the Republic of Moldova”, activități stopate din cauza pandemiei de COVID-19.

Inițial, ambele instituții au testat mecanismul de implementare a proiectului la nivel național, iar după finalizarea elaborării documentației tehnice precum și a auditării Agenției pentru Eficiență Energetică, proiectul va fi lansat pentru o perioadă de 3 ani.

Proiectul „Clean Technology Innovation Programme for SMEs and Start-ups in the Republic of Moldova” va fi implementat în baza conceptului „Global Cleantech Innovation Programme for SMEs and Startups” care deja este implementat de către United Nations Industrial Development Organization (UNIDO) în parteneriat cu Global Environment Facility (GEF) în 9 țări. Începând cu anul 2021, acestui proiect se vor alătura încă 10 țări, printre care și Republica Moldova.

*Nota: Țările în care conceptul „Global Cleantech Innovation Programme for SMEs and Startups” este implementat în anul 2020.

În anul 2019, Agenția pentru Eficiență Energetică efectuând un exercițiu de testare a conceptului dat în Republica Moldova, a demonstrat un interes sporit din partea sectorului privat față de acest tip de proiecte. În etapa inițială a proiectului, au fost recepționate 78 de aplicații care au acoperit toate cele 5 categorii: Sectorul Agricol, Sectorul Transporturilor, Sectorul IT, Industrie și Inițiativele Feminine în Sectorul Energetic.

Luminița Lomaca, câștigătoare la categoria cea mai bună inițiativă antreprenorială, lansată de Femei în Sectorul Energetic – „Applying Energy Performance Contract to increase energy efficiency in Social Housing”, spune că: „Am participat pentru prima dată la această competiție din cadrul Moldovei Eco Energetică în anul 2019 și am fost surprinși de profesionalismul organizării. Am avut ocazia să intrăm în competiție cu companii din Moldova care au avut diferite idei de afacere. Am participat la un curs de instruire și pregătire care ne-a permis să dezvoltăm un plan de afacere și să putem expune ideea noastră pentru a fi atractivă investitorilor. Apreciem calitatea experților Agenției pentru Eficientă Energetică, care ne vin în sprijin și care ne acordă informațiile necesare cu privire la etapele proiectului. Ședințele permanente cu Agenția ne ajută să ne orientăm la anul 2021, în care așteptăm cu nerăbdare să trecem etapa finală de instruire și recepționarea premiilor”.

„Compania noastră, în calitate de câstigător a competiției Moldova Eco Energetică 2019 apreciază procedura și organizarea evenimentului. Ne mândrim că am câștigat în acest concurs. Considerăm proiectul nostru cel mai bun și cu un potențial de replicare în toată Moldova, în special în sectorul agricol și vrem să le mulțumim evaluatorilor pentru înalta apreciere și evaluare obiectivă. Dorim să mulțumim și Agenției pentru Eficientă Energetică pentru suportul continuu și informarea cu privire la procedurile pe care urmează în anul 2021, în special instruirea personalizată și promovarea ideilor de proiecte, după lansarea oficială a proiectului „Clean Technology Innovation Programme for SMEs and Start-ups in the Republic of Moldova”, a declarat Liubomir Vaipan, câstigător la categoria cea mai bună inițiativă antreprenorială în Sectorul Agricol- „Implementation of renewable energy technologies to ensure the autonomy of peasant households in isolated areas”.

Începând cu anul 2021, proiectul va fi desfășurat la scara largă și își va focusa obiectivele pe „Promovarea și susținerea tehnologiilor în domeniul energiei regenerabile în Republica Moldova prin pilotarea unui Accelerator Antreprenorial, care să conducă la dezvoltarea spiritului antreprenorial, crearea de locuri de muncă și impactul pozitiv asupra mediului”.

Pentru perioada 2021-2023, activitățile proiectului vor include elaborarea unui set de instrumente pentru autoritățile publice, mediul de afaceri și consumatorii finali cu privire la eficiența energetică și energia regenerabilă, adaptate pentru nevoile specifice precum și recomandări de finanțare a proiectelor din domeniul dat. Proiectul va promova în mod unic abordarea ecosistemică, care sprijină inovațiile de tip cleantech în IMM-urile existente și în start-up-uri, prin furnizarea unor instrumente și metodologii care pot să îmbunătățească productivitatea și competitivitatea companiilor locale.

Componențele de bază a Proiectului sunt:

Platforma națională Cleantech Moldova lansată pentru a promova inovațiile și tehnologiile noi în proiecte de energie regenerabila;

Dezvoltarea capacităților naționale pentru a sprijini și promova inovațiile în domeniul energiei;

Cadrul național pus în aplicare pentru implementarea proiectelor de energie regenerabilă.

Totodată, este important de menționat că, câștigătorii din anul 2019, își vor putea ridica premiile, în valoare de 10 000 Dolari, odată cu câștigătorii din anul 2021. Acest lucru, va avea loc, după ce vor fi instruiți conform conceptului proiectului și vor parcurge programul de mentorat one-to-one sub egida unei companii specializate în dezvoltarea start-upurilor, activitate care urma să aibă loc în 2020, dar care a stagnat din cauza pandemiei de COVID-19.

Amintim că, Agenția pentru Eficiență Energetică este autoritatea administrativă în subordinea Ministerului Economiei și Infrastructurii și are misiunea de a implementa politica de stat în domeniul eficienței energetice, performanței energetice a clădirilor, precum și a valorificării surselor de energie regenerabilă, inclusiv prin atragerea și gestionarea resurselor financiare în vederea finanțării proiectelor în domeniile respective într-un mod durabil din punct de vedere al mediului înconjurător și a schimbărilor climatice.

#Agentia pentru Eficienta Energetica #AEE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea tarifelor Căii Ferate din Moldova pentru tranzitul mărfurilor ucrainene ar putea fi mai puțin atractivă decât sugerează procentul de 50% anunțat public. Economistul Iurie Rija arată într-o analiză că, raportată la tarifele aplicate efectiv anterior, reducerea medie este de 34,7%, iar avantajul obținut poate fi anulat complet în cazul unor întreruperi ale rutelor feroviare din Ucraina.

Din 12 august 2026, pentru rutele incluse în grila de tranzit este aplicat coeficientul K=0,50, fără o condiție minimă de volum, facilitatea este valabilă până la sfârșitul anului.

Rija explică însă că reducerea de 50% este valabilă atunci când noul coeficient este comparat cu tariful integral, K=1. În realitate, pe mai multe rute erau aplicate deja reduceri, coeficienții anteriori fiind cuprinși între 0,66 și 0,80. Din acest motiv, discountul efectiv mediu este de 34,7%, iar economia medie ajunge la 6,35 dolari pentru fiecare tonă transportată.

Diferențele sunt importante de la o rută la alta. Pe traseul Basarabeasca–Vălcineț, tariful scade de la 19,70 la 14,07 dolari pe tonă, ceea ce înseamnă o reducere efectivă de 28,6%. Pe Vălcineț–Giurgiulești, economia ajunge la 10,10 dolari pe tonă, iar pe segmentul Giurgiulești–Basarabeasca tariful este într-adevăr redus la jumătate, de la 11,67 la 5,83 dolari pe tonă.

Economistul atrage atenția că reducerea tarifelor obligă CFM să transporte volume mai mari dacă vrea să-și păstreze aceleași venituri brute. Pe rutele unde coeficientul a coborât de la 0,70 la 0,50, volumul trebuie să crească cu 40%. Astfel, pentru fiecare 100 mii de tone transportate anterior ar fi necesare acum 140.000 de tone.

În cazul reducerii coeficientului de la 0,80 la 0,50, CFM ar avea nevoie de o creștere a volumelor cu 60%, iar la trecerea de la 0,66 la 0,50 cu 32%. Și acestea sunt doar pragurile necesare pentru menținerea venitului brut, fără a lua în calcul costurile infrastructurii, tracțiunii, echipajelor, manevrelor și uzurii rețelei.

Rija avertizează că principala vulnerabilitate nu este însă numărul vagoanelor, ci capacitatea infrastructurii. Chiar dacă marfa ucraineană este transportată în vagoane și cu locomotive ucrainene, trenurile au nevoie în Republica Moldova de linii disponibile, stații de primire, control tehnic, manevre, echipaje autorizate și ferestre de circulație.

„Vagonul poate fi ucrainean, dar capacitatea rețelei este moldovenească”, spune Rija. Pentru agricultorul moldovean, riscul nu constă neapărat în faptul că trenul ucrainean îi va lua vagonul, ci că îi poate ocupa linia, locomotiva sau intervalul în care trebuia expediată propria marfă.

O altă problemă este războiul din Ucraina. Rija amintește că infrastructura feroviară ucraineană este o infrastructură strategică supusă atacurilor, iar funcționarea coridorului moldovenesc depinde inclusiv de căile ferate aflate dincolo de frontieră. Ukrzaliznytsia a comunicat că în 2025 infrastructura sa feroviară a fost atacată mai des decât în 2023 și 2024 luate împreună, iar atacurile au continuat și în 2026.

Economistul simulează inclusiv ce s-ar întâmpla dacă una dintre două intrări feroviare nordice ar deveni temporar indisponibilă. Dacă prin acestea ar circula câte zece trenuri săptămânal, iar una ar fi închisă, cealaltă ar trebui să preia toate cele 20 de trenuri.

Dacă însă capacitatea sa maximă ar fi de numai 13 trenuri, după prima săptămână s-ar forma o coadă de șapte garnituri. După două săptămâni, aceasta ar putea ajunge la 14 trenuri, circa 14.000 de tone de marfă și 210 vagoane blocate în circuit.

În asemenea condiții, avantajul financiar al tarifului redus poate dispărea rapid. Rija oferă exemplul unei economii de 6 dolari pe tonă datorită discountului. O redirecționare a trenului ar putea costa suplimentar 3 dolari pe tonă, staționarea încă 2 dolari, iar costurile financiare și riscurile contractuale alte 2 dolari.

Rezultatul: economia de 6 dolari se transformă într-un cost suplimentar net de un dolar pe tonă. „Pe hârtie, ruta rămâne mai ieftină. În realitate, devine mai scumpă și mai puțin predictibilă”, constată economistul.

Perturbările ar putea lovi indirect și agricultorii moldoveni. Într-un scenariu prezentat de Rija, dacă rotația unui vagon crește de la șapte la zece zile, productivitatea acestuia scade cu aproximativ 30%. Pentru un parc de 700 de vagoane moldovenești, capacitatea teoretică ar coborî de la circa 195.000 la 136.500 de tone lunar.

Costul ar putea ajunge în final în prețul oferit fermierului. Dacă exportatorul introduce o rezervă suplimentară de risc de numai 5 dolari pe tonă, un agricultor care vinde 1.000 de tone ar putea încasa cu 5.000 de dolari mai puțin.

Rija nu susține însă că tranzitul ucrainean este automat dezavantajos pentru Republica Moldova. Dacă fluxurile sunt bine planificate, acestea pot genera venituri suplimentare pentru CFM și pot contribui la întreținerea infrastructurii fără să afecteze exporturile locale.

Economistul consideră însă obligatoriu un plan de rezervă pentru situațiile în care una dintre rutele din Ucraina este întreruptă. Ar trebui stabilite din timp traseele alternative, capacitățile maxime zilnice și săptămânale, regulile de redirecționare și cine suportă costurile suplimentare.

În concluzie, Rija susține că un discount de 5–10 dolari pe tonă poate transforma Moldova într-un coridor competitiv, însă câteva zile de blocaj, staționarea trenurilor și o rută ocolitoare pot consuma întregul avantaj. Pentru Guvern, spune economistul, sprijinirea Ucrainei trebuie însoțită de protejarea exportului moldovenesc și de un plan de continuitate care să împiedice transferarea costurilor asupra agricultorilor.