Reluarea Programului „Clean Technology Innovation Programme for SMEs and Start-ups in the Republic of Moldova”

22 Feb. 2021, 11:36
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
22 Feb. 2021, 11:36 // Oameni şi Idei //  MD Bani

În contextul promovării eficienței energetice și a surselor de energie regenerabilă, Agenția pentru Eficiență Energetică și Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială planifică reluarea activităților legate de implementarea proiectului ,,Clean Technology Innovation Programme for SMEs and Start-ups in the Republic of Moldova”, activități stopate din cauza pandemiei de COVID-19.

Inițial, ambele instituții au testat mecanismul de implementare a proiectului la nivel național, iar după finalizarea elaborării documentației tehnice precum și a auditării Agenției pentru Eficiență Energetică, proiectul va fi lansat pentru o perioadă de 3 ani.

Proiectul „Clean Technology Innovation Programme for SMEs and Start-ups in the Republic of Moldova” va fi implementat în baza conceptului „Global Cleantech Innovation Programme for SMEs and Startups” care deja este implementat de către United Nations Industrial Development Organization (UNIDO) în parteneriat cu Global Environment Facility (GEF) în 9 țări. Începând cu anul 2021, acestui proiect se vor alătura încă 10 țări, printre care și Republica Moldova.

*Nota: Țările în care conceptul „Global Cleantech Innovation Programme for SMEs and Startups” este implementat în anul 2020.

În anul 2019, Agenția pentru Eficiență Energetică efectuând un  exercițiu de testare a conceptului dat în Republica Moldova, a demonstrat un interes sporit din partea sectorului privat față de acest tip de proiecte. În etapa inițială a proiectului, au fost recepționate 78 de aplicații care au acoperit toate cele 5 categorii: Sectorul Agricol, Sectorul Transporturilor, Sectorul IT, Industrie și Inițiativele Feminine în Sectorul Energetic.

Luminița Lomaca, câștigătoare la categoria cea mai bună inițiativă antreprenorială, lansată de Femei în Sectorul Energetic – „Applying Energy Performance Contract to increase energy efficiency in Social Housing”, spune că: „Am participat pentru prima dată la această competiție din cadrul Moldovei Eco Energetică în anul 2019 și am fost surprinși de profesionalismul organizării. Am avut ocazia să intrăm în competiție cu companii din Moldova care au avut diferite idei de afacere. Am participat la un curs de instruire și pregătire care ne-a permis să dezvoltăm un plan de afacere și să putem expune ideea noastră pentru a fi atractivă investitorilor. Apreciem calitatea experților Agenției pentru Eficientă Energetică, care ne vin în sprijin și care ne acordă informațiile necesare cu privire la etapele proiectului. Ședințele permanente cu Agenția ne ajută să ne orientăm la anul 2021, în care așteptăm cu nerăbdare să trecem etapa finală de instruire și recepționarea premiilor”.

„Compania noastră, în calitate de câstigător a competiției Moldova Eco Energetică 2019 apreciază procedura și organizarea evenimentului. Ne mândrim că am câștigat în acest concurs. Considerăm proiectul nostru cel mai bun și cu un potențial de replicare în toată Moldova, în special în sectorul agricol și vrem să le mulțumim evaluatorilor pentru înalta apreciere și evaluare obiectivă. Dorim să mulțumim și Agenției pentru Eficientă Energetică pentru suportul continuu și informarea cu privire la procedurile pe care urmează în anul 2021, în special instruirea personalizată și promovarea ideilor de proiecte, după lansarea oficială a proiectului „Clean Technology Innovation Programme for SMEs and Start-ups in the Republic of Moldova”, a declarat Liubomir Vaipan, câstigător la categoria cea mai bună inițiativă antreprenorială în Sectorul Agricol- „Implementation of renewable energy technologies to ensure the autonomy of peasant households in isolated areas”.

Începând cu anul 2021, proiectul va fi desfășurat la scara largă și își va focusa obiectivele pe „Promovarea și susținerea tehnologiilor în domeniul energiei regenerabile în Republica Moldova prin pilotarea unui Accelerator Antreprenorial, care să conducă la dezvoltarea spiritului antreprenorial, crearea de locuri de muncă și impactul pozitiv asupra mediului”.

Pentru perioada 2021-2023, activitățile proiectului vor include elaborarea unui set de instrumente pentru autoritățile publice, mediul de afaceri și consumatorii finali cu privire la eficiența energetică și energia regenerabilă, adaptate pentru nevoile specifice precum și recomandări de finanțare a proiectelor din domeniul dat. Proiectul va promova în mod unic abordarea ecosistemică, care sprijină inovațiile de tip cleantech în IMM-urile existente și în start-up-uri, prin furnizarea unor instrumente și metodologii care pot să îmbunătățească productivitatea și competitivitatea companiilor locale.

Componențele de bază a Proiectului sunt:

Platforma națională Cleantech Moldova lansată pentru a promova inovațiile și tehnologiile noi în proiecte de energie regenerabila;

Dezvoltarea capacităților naționale pentru a sprijini și promova inovațiile în domeniul energiei;

Cadrul național pus în aplicare pentru implementarea proiectelor de energie regenerabilă.

Totodată, este important de menționat că, câștigătorii din anul 2019, își vor putea ridica premiile, în valoare de 10 000 Dolari, odată cu câștigătorii din anul 2021. Acest lucru, va avea loc, după ce vor fi instruiți conform conceptului proiectului și vor parcurge programul de mentorat one-to-one sub egida unei companii specializate în dezvoltarea start-upurilor, activitate care urma să aibă loc în 2020, dar care a stagnat din cauza pandemiei de COVID-19.

Amintim că, Agenția pentru Eficiență Energetică este autoritatea administrativă în subordinea Ministerului Economiei și Infrastructurii și are misiunea de a implementa politica de stat în domeniul eficienței energetice, performanței energetice a clădirilor, precum și a valorificării surselor de energie regenerabilă, inclusiv prin atragerea și gestionarea resurselor financiare în vederea finanțării proiectelor în domeniile respective într-un mod durabil din punct de vedere al mediului înconjurător și a schimbărilor climatice.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.