Reluarea Programului „Clean Technology Innovation Programme for SMEs and Start-ups in the Republic of Moldova”

În contextul promovării eficienței energetice și a surselor de energie regenerabilă, Agenția pentru Eficiență Energetică și Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială planifică reluarea activităților legate de implementarea proiectului ,,Clean Technology Innovation Programme for SMEs and Start-ups in the Republic of Moldova”, activități stopate din cauza pandemiei de COVID-19.

Inițial, ambele instituții au testat mecanismul de implementare a proiectului la nivel național, iar după finalizarea elaborării documentației tehnice precum și a auditării Agenției pentru Eficiență Energetică, proiectul va fi lansat pentru o perioadă de 3 ani.

Proiectul „Clean Technology Innovation Programme for SMEs and Start-ups in the Republic of Moldova” va fi implementat în baza conceptului „Global Cleantech Innovation Programme for SMEs and Startups” care deja este implementat de către United Nations Industrial Development Organization (UNIDO) în parteneriat cu Global Environment Facility (GEF) în 9 țări. Începând cu anul 2021, acestui proiect se vor alătura încă 10 țări, printre care și Republica Moldova.

*Nota: Țările în care conceptul „Global Cleantech Innovation Programme for SMEs and Startups” este implementat în anul 2020.

În anul 2019, Agenția pentru Eficiență Energetică efectuând un exercițiu de testare a conceptului dat în Republica Moldova, a demonstrat un interes sporit din partea sectorului privat față de acest tip de proiecte. În etapa inițială a proiectului, au fost recepționate 78 de aplicații care au acoperit toate cele 5 categorii: Sectorul Agricol, Sectorul Transporturilor, Sectorul IT, Industrie și Inițiativele Feminine în Sectorul Energetic.

Luminița Lomaca, câștigătoare la categoria cea mai bună inițiativă antreprenorială, lansată de Femei în Sectorul Energetic – „Applying Energy Performance Contract to increase energy efficiency in Social Housing”, spune că: „Am participat pentru prima dată la această competiție din cadrul Moldovei Eco Energetică în anul 2019 și am fost surprinși de profesionalismul organizării. Am avut ocazia să intrăm în competiție cu companii din Moldova care au avut diferite idei de afacere. Am participat la un curs de instruire și pregătire care ne-a permis să dezvoltăm un plan de afacere și să putem expune ideea noastră pentru a fi atractivă investitorilor. Apreciem calitatea experților Agenției pentru Eficientă Energetică, care ne vin în sprijin și care ne acordă informațiile necesare cu privire la etapele proiectului. Ședințele permanente cu Agenția ne ajută să ne orientăm la anul 2021, în care așteptăm cu nerăbdare să trecem etapa finală de instruire și recepționarea premiilor”.

„Compania noastră, în calitate de câstigător a competiției Moldova Eco Energetică 2019 apreciază procedura și organizarea evenimentului. Ne mândrim că am câștigat în acest concurs. Considerăm proiectul nostru cel mai bun și cu un potențial de replicare în toată Moldova, în special în sectorul agricol și vrem să le mulțumim evaluatorilor pentru înalta apreciere și evaluare obiectivă. Dorim să mulțumim și Agenției pentru Eficientă Energetică pentru suportul continuu și informarea cu privire la procedurile pe care urmează în anul 2021, în special instruirea personalizată și promovarea ideilor de proiecte, după lansarea oficială a proiectului „Clean Technology Innovation Programme for SMEs and Start-ups in the Republic of Moldova”, a declarat Liubomir Vaipan, câstigător la categoria cea mai bună inițiativă antreprenorială în Sectorul Agricol- „Implementation of renewable energy technologies to ensure the autonomy of peasant households in isolated areas”.

Începând cu anul 2021, proiectul va fi desfășurat la scara largă și își va focusa obiectivele pe „Promovarea și susținerea tehnologiilor în domeniul energiei regenerabile în Republica Moldova prin pilotarea unui Accelerator Antreprenorial, care să conducă la dezvoltarea spiritului antreprenorial, crearea de locuri de muncă și impactul pozitiv asupra mediului”.

Pentru perioada 2021-2023, activitățile proiectului vor include elaborarea unui set de instrumente pentru autoritățile publice, mediul de afaceri și consumatorii finali cu privire la eficiența energetică și energia regenerabilă, adaptate pentru nevoile specifice precum și recomandări de finanțare a proiectelor din domeniul dat. Proiectul va promova în mod unic abordarea ecosistemică, care sprijină inovațiile de tip cleantech în IMM-urile existente și în start-up-uri, prin furnizarea unor instrumente și metodologii care pot să îmbunătățească productivitatea și competitivitatea companiilor locale.

Componențele de bază a Proiectului sunt:

Platforma națională Cleantech Moldova lansată pentru a promova inovațiile și tehnologiile noi în proiecte de energie regenerabila;

Dezvoltarea capacităților naționale pentru a sprijini și promova inovațiile în domeniul energiei;

Cadrul național pus în aplicare pentru implementarea proiectelor de energie regenerabilă.

Totodată, este important de menționat că, câștigătorii din anul 2019, își vor putea ridica premiile, în valoare de 10 000 Dolari, odată cu câștigătorii din anul 2021. Acest lucru, va avea loc, după ce vor fi instruiți conform conceptului proiectului și vor parcurge programul de mentorat one-to-one sub egida unei companii specializate în dezvoltarea start-upurilor, activitate care urma să aibă loc în 2020, dar care a stagnat din cauza pandemiei de COVID-19.

Amintim că, Agenția pentru Eficiență Energetică este autoritatea administrativă în subordinea Ministerului Economiei și Infrastructurii și are misiunea de a implementa politica de stat în domeniul eficienței energetice, performanței energetice a clădirilor, precum și a valorificării surselor de energie regenerabilă, inclusiv prin atragerea și gestionarea resurselor financiare în vederea finanțării proiectelor în domeniile respective într-un mod durabil din punct de vedere al mediului înconjurător și a schimbărilor climatice.

#Agentia pentru Eficienta Energetica #AEE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză