Remitențele scad, dar moldovenii vând mai mulți dolari și euro la casele de schimb

Transferurile de bani în Republica Moldova au înregistrat o scădere în luna iulie a anului 2023, dar moldovenii par să compenseze această tendință printr-o creștere a ofertei de valută în țară. Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, volumul transferurilor de bani în Republica Moldova în luna iulie a acestui an a fost de 137,8 milioane USD, înregistrând o scădere de 7,7% față de luna iunie și o diminuare de aproape 20% în comparație cu iulie anul trecut.

Cu toate acestea, datele arată că volumul transferurilor de bani pentru primele șapte luni ale anului 2023 este comparabil cu cel din aceeași perioadă a anului 2022, ajungând la 971,7 milioane USD în 2023 și 967,5 milioane USD în 2022.

Interesant este că, în ciuda scăderii transferurilor de bani, moldovenii vând mai multă valută la casele de schimb. Conform datelor BNM, în luna iulie, vânzările de valută au însumat 373,3 milioane de dolari, înregistrând o creștere de 3% față de luna precedentă și de 13,3% față de aceeași lună din anul anterior.

Această tendință poate indica faptul că moldovenii care lucrează în străinătate continuă să trimită bani în țară, inclusiv prin canale neoficiale cum ar fi intermediarii sau persoanele apropiate. Acest lucru poate contribui la o creștere a ofertei de valută în Moldova, chiar în contextul scăderii volumului de transferuri formale.

De asemenea, este de remarcat că, în primele șapte luni ale anului 2023, oferta netă de valută străină de la persoanele fizice în Moldova a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 1,6 miliarde dolari, ceea ce reprezintă o creștere cu 54% față de aceeași perioadă din 2022. Această evoluție poate avea implicații asupra pieței valutare și a economiei în general.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#remitențe #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul total al mărfurilor tranzitate prin porturile Republicii Moldova în primul semestru al anului 2025 a atins un nivelul de 1.075.032 tone, potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija. Exporturile au dominat structura tranzacțiilor, cu 54% din total (576.936 tone), în timp ce importurile au reprezentat 46% (498.097 tone).

structură evidențiază orientarea economiei moldovenești către piețele externe, cu accent pe exportul de produse agricole – floarea-soarelui, grâu și porumb fiind în topul mărfurilor exportate, cu ponderi de 34%, 34% și 19% respectiv.

Portul Ungheni se detașează net ca principal hub logistic al țării, procesând 792.726 tone – echivalentul a 74% din traficul total. Acesta a avut o activitate intensă atât la export (443.878 tone), cât și la import (348.848 tone). În schimb, portul Giurgiulești a înregistrat un trafic total de 282.306 tone, cu un ușor avans al importurilor (53%) față de exporturi (47%).

Din punct de vedere al lunilor, martie a fost perioada cu cel mai mare volum de marfă (224.289 tone), cel mai probabil ca urmare a pregătirilor pentru sezonul agricol. În iunie s-a înregistrat cel mai mic volum (108.841 tone), iar datele pentru iulie (2.559 tone) sunt parțiale.

Pe partea de importuri, materialele de construcții și resursele energetice conduc clasamentul. Pietrișul reprezintă 31% din totalul importurilor (155.032 tone), urmat de motorină (18%), îngrășăminte (15%) și cărbune (14%). Ungheni este principalul punct de intrare pentru carburanți, îngrășăminte și cărbune, în timp ce Giurgiulești se specializează în materiale de construcții precum pietrișul, sarea și soda.

Analiza evidențiază o corelație clară între exportul agricol și importul de resurse necesare pentru susținerea acestuia – precum îngrășămintele și combustibilul – ceea ce subliniază interdependențele critice ale economiei moldovenești.

În concluzie, Rija susține că portul Ungheni joacă un rol cheie în fluxurile comerciale ale țării, în timp ce Giurgiulești oferă o alternativă strategică, în special prin accesul la rutele fluviale. Investițiile în infrastructura acestor porturi și în eficientizarea lanțurilor logistice sunt esențiale pentru dezvoltarea economică durabilă și integrarea Moldovei în rețelele comerciale internaționale.