RePatriot Summit 2022, desfășurat în premieră la Chișinău

12 Oct. 2022, 17:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Oct. 2022, 17:30 // Actual //  bani.md

RePatriot Summit 2022, desfășurat în premieră la Chișinău.  Participanții – antreprenori și autorități – au discutat despre oportunitățile de investiții în Republica Moldova și soluțiile pentru depășirea crizei.

Sute de antreprenori români au avut ocazia să descopere oportunitățile de investiții oferite de Republica Moldova în cadrul celei de-a șaptea ediții a summitului RePatriot. Răspundem provocărilor. Împreună, care a reunit oameni de afaceri români din toată lumea. În acest an, evenimentul a trecut Prutul și s-a desfășurat în premieră și la Chișinău.

RePatriot 2022, cel mai mare summit al diasporei românești care reunește antreprenori și români de succes de pretutindeni, a avut loc în perioada 6 – 9 octombrie, la Iași și Chișinău. Antreprenori şi manageri de top români stabiliți în străinătate, precum și oameni de afaceri din România și Republica Moldova au discutat despre cele două provocări majore ale zilei de astăzi, care influențează viața românilor din lumea întreagă: războiul din Ucraina și criza generată de acesta. Participanții la întrunire au oferit soluții și încredere că toate problemele pot fi rezolvate împreună. Organizatorul evenimentului a fost comunitatea Romanian Business Leaders, iar Banca Transilvania – „partener gold” al acestui summit.

Bogdan Pleșuvescu, președintele Victoriabank, parte a Grupului Financiar Banca Transilvania și cea mai mare investiție românească în sistemul bancar din Republica Moldova, instituții care au fost și partenere ale summitului RePatriot 2022, a vorbit în deschiderea evenimentului, la Iași, despre dezvoltarea mediului de afaceri din Republica Moldova, implementarea bunelor practici europene și promovarea modelelor de bună guvernanță.

„Eu reprezint un mare investitor din România în Republica Moldova și m-am mutat la Chișinău pentru a duce mai departe know-how-ul celei mai mari instituții bancare din România și pentru a implementa bunele practici de guvernanță corporativă într-o instituție privată din Moldova. Cred că în cei cinci ani de aflare în Republica Moldova am reușit să constituim o comunitate extraordinar de frumoasă a oamenilor de afaceri români, coagulați în Asociația Investitorilor din România în Republica Moldova, care activează sub patronatul Ambasadei României la Chișinău, ceea ce ne ajută foarte mult și ne protejează investițiile. Noi, românii din Republica Moldova, ne simțim mândri că suntem acolo printre români, alături de români și că putem să ducem mai departe ceea ce am învățat la rândul nostru parcurgând acest drum european, pe care Republica Moldova a început să meargă în acest an”, a declarat Bogdan Pleșuvescu.

La discuțiile care au avut loc la Chișinău a participat și președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, care a salutat faptul că summitul a trecut Prutul, ceea ce ar putea deschide noi oportunități investiționale pentru țara noastră. În context, șeful legislativului din Chișinău a îndemnat oamenii de afaceri români să investească în Republica Moldova, în special în domeniul energiei regenerabile. „Vă invităm să sprijiniți demersurile noastre referitoare la independența energetică, dar și la nivel de expertiză, investiții în energia regenerabilă, în mod special panouri solare, turbine eoliene etc., să veniți cu proiecte și idei de afaceri. Republica Moldova trebuie să-și consolideze securitatea energetică și să-și diversifice sursele energetice”, a menționat Igor Grosu. Chiar dacă vulnerabilitatea energetică a Republicii Moldova a fost accentuată de războiul din Ucraina, țara noastră este în căutare de soluții pentru a depăși situația, a adăugat președintele Parlamentului.

Referindu-se la legile aprobate de Parlament pentru a face Republica Moldova mai atractivă pentru investitori, Igor Grosu a precizat că acestea au menirea să reducă birocrația și povara fiscală, fiind încurajate eforturile de digitalizare. „Vă îndemnăm să fiți alături de noi în această perioadă complicată, dar în care cetățenii își pun speranță în parcursul nostru european. Cu eforturi comune și încredere în viitor, sperăm să identificați mai multe oportunități de afaceri în țara noastră și să reveniți cu noi proiecte de afaceri într-o Republica Moldova parte a familiei europene”, a mai declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

„REPUBLICA MOLDOVA, O ȚARĂ PENTRU INVESTIȚII”

„Republica Moldova a intrat într-o nouă fază prin faptul ca i s-a recunoscut statutul de candidat la intrarea în Uniunea Europeană. Acest statut este vital. Până acum, Republica Moldova era fără o perspectivă și acesta era un motiv important de emigrare. Devine din punctul de vedere al străinătății o țară pentru investiții. România și Republica Moldova vor avea un aport foarte mare în refacerea Ucrainei”, a subliniat politologul german de origine română Anneli Ute Gabanyi.

Totodată, potrivit Asociației Investitorilor din România în Republica Moldova, la Repatriot Summit 2022. Răspundem provocărilor. Împreună. au fost lansate mai multe inițiative care ar avea un impact major asupra mediului de afaceri:

  • provocarea de a fi deschise 100 de companii românești noi pe piața din Republica Moldova, până la următoarea ediție a summitului;
  • crearea unei entități similare RePatriot care ar avea menirea de a convinge antreprenorii din diaspora moldovenească să investească acasă;
  • înființarea unei reprezentanțe Romanian Business Leaders în Republica Moldova.

Războiul din Ucraina a cauzat zeci de mii de morți, milioane de migranți, pierderi economice substanțiale și multe alte consecințe care afectează viața românilor. „Mai mult decât oricând, acum e timpul să strângem rândurile și să acționăm inteligent, să ne ridicăm măcar la înălțimea marilor noștri înaintași. Solidaritatea Occidentului este necesară și importantă pentru viitorul României”, a spus antreprenorul Marius Bostan, care este inițiatorul summitului RePatriot.

Potrivit datelor Romanian Business Leaders, la summitul RePatriot 2022 au participat peste 300 de manageri și antreprenori români din întreaga lume, care dețin sau administrează active de peste 50 de miliarde de euro.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.