Republica Moldova asigură medical refugiații ucraineni care se angajează

Deputații din Republica Moldova au aprobat în lectura a doua un proiect de modificare a unor acte normative, garantând asigurarea medicală pentru cei care se angajează în țară.

Proiectul, dezvoltat de Ministerul Sănătății în colaborare cu Compania Națională de Asigurări în Medicină, urmărește menținerea calității de persoană asigurată pentru beneficiarii de protecție temporară chiar și după încheierea stării de urgență. Aceste persoane vor avea drepturi și obligații similare cu cetățenii Republicii Moldova în ceea ce privește asigurarea medicală obligatorie. Statutul de persoană asigurată va fi acordat sau suspendat pe baza informațiilor furnizate de angajatori Serviciului Fiscal de Stat, care sunt esențiale pentru determinarea drepturilor sociale și medicale.

Anterior, refugiații ucraineni care se angajau în Moldova primeau statut de asigurat medical în baza unei derogări legislative, conform unei dispoziții a Comisiei pentru Situații Excepționale.

Conform statisticilor, la începutul lunii februarie, 1302 cetățeni ucraineni erau angajați în Republica Moldova. Costurile pentru serviciile medicale acordate acestora vor fi suportate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, în limitele bugetului aprobat pentru anul 2024.

În plus, parlamentul a adoptat un amendament propus de deputata Marina Morozova, care va simplifica procedura de înregistrare a șomerilor ca beneficiari de asigurare medicală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#asigurare medicala #ucraineni #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața imobiliară globală intră într-o nouă etapă de risc, iar mai multe metropole se apropie de zona considerată bulă, potrivit raportului UBS Global Real Estate Bubble Index 2025. Miami conduce clasamentul mondial, cu un scor de 1,73 și depășește pragul de risc de 1,5, pe fondul creșterii continue a prețurilor locuințelor, în ciuda costurilor ridicate ale creditelor și a scăderii accesibilității. Tokyo, cu un scor de 1,59, și Zurich, cu 1,55, se află de asemenea în zona de risc, confirmând că marile centre economice rămân cele mai vulnerabile în fața unei posibile corecții.

Indexul UBS măsoară gradul de supraevaluare a piețelor pe baza raportului preț–venit, preț–chirie, evoluției creditării și ritmului construcțiilor. Orașele cu scor peste 1,5 sunt considerate în risc de bulă imobiliară, între 0,5 și 1,5 sunt supraevaluate, iar cele între -0,5 și 0,5 sunt evaluate corect. În 2025, cele mai multe orașe din index au înregistrat o scădere a riscului imobiliar, însă creșterile de prețuri în anumite piețe au împins câteva destinații în zona critică.

Miami rămâne cel mai fierbinte punct al pieței globale, cu o creștere reală de 1,9% a prețurilor locuințelor. Tokyo și Zurich au consemnat avansuri și mai mari, de 5,7%, respectiv 5%, care alimentează supraîncălzirea pieței. Alte orașe, deși nu depășesc pragul de bulă, sunt supraevaluate. Madrid este exemplul cel mai elocvent: a avut cea mai mare creștere reală a prețurilor, de 13,6% într-un singur an. Dubai, cu o creștere anuală de 11,1% și o scumpire totală de aproximativ 50% în ultimii cinci ani, rămâne în zona de risc ridicat, iar UBS avertizează că piața se poate răci în 2026 pe fondul creșterii ofertei.

La polul opus, unele piețe trec prin corecții puternice. Toronto, unul dintre cele mai scumpe orașe ale lumii, a înregistrat un declin real al prețurilor de 7,5%, reducându-și riscul de bulă. Hong Kong a avut o scădere chiar mai mare, de 7,9% și a ieșit din categoria piețelor supraevaluate și a intrat în zona „corect evaluată”. Corecții au fost raportate și în Vancouver, Frankfurt, Londra și San Francisco, pe fondul costurilor ridicate de finanțare și a unei cereri în scădere.

Raportul UBS indică o tendință mixtă: deși riscul de bulă scade la nivel global, anumite centre urbane continuă să se supraîncălzească, alimentate de investiții, migrație, infrastructură și reputația de destinații imobiliare premium.