Republica Moldova fură de sub nas Bucureștiului afacerea cu azerii

Moldova dorește ca compania petrolieră de stat SOCAR să lanseze producția de îngrășăminte pe teritoriul său, a declarat Victor Parlicov, ministrul energiei al Republicii Moldova.

„Având în vedere expertiza companiei petroliere de stat din Azerbaidjan SOCAR în producția de îngrășăminte, există un potențial de colaborare în acest sector. România și Bulgaria fiind piețe semnificative pentru îngrășăminte, ar fi strategic să se înființeze unități de producție mai aproape de aceste piețe. La fel și apropierea Moldovei de Ucraina, o altă piață majoră. În ciuda producției anterioare substanțiale de îngrășăminte a Ucrainei, incertitudinile apărute în urma războiului ridică semne de întrebare cu privire la producția sa viitoare. Prin urmare, suntem dornici să colaborăm cu SOCAR sau cu afiliații săi pentru a iniția producția de îngrășăminte în Moldova. Ca națiune agricolă, Moldova nu folosește doar aceste produse pe plan intern, ci servește și ca un centru logistic esențial pentru exportul în țările UE și Ucraina”, a spus miinistrul într-un interviu pentru agenția azeră Trend.

Parlicov a menționat că Moldova este deschisă posibilității ca SOCAR să investească în infrastructura de distribuție a gazelor din țară.

SOCAR Carbamide este specializată în producția de îngrășăminte, în special îngrășăminte cu azot, cum ar fi ureea. În ultimii cinci ani, întreprinderea a realizat o producție semnificativă, producând un total de 1,64 milioane de tone de îngrășăminte cu azot, 1,23 milioane de tone fiind exportate către diverse destinații.

Numai în 2023, întreprinderea a produs 454.000 de tone de uree, 78,3% din producție fiind îndreptată către piețele de export. Partea rămasă a fost alocată pentru a satisface cererea internă din Azerbaidjan. Uzina funcționează la o capacitate zilnică de două mii de tone de uree și 1,2 mii de tone de amoniac.

Fertilizanții produși de de SOCAR Carbamide sunt livrați în Turcia, România, Bulgaria, Albania, Italia, Georgia și mai multe țări din America de Sud.

Anterior, cei de la SOCAR negociuau cu Bucureștiul pentru construcția unei fabrici de îngrășăminte, însă negocierile au fost abandonate, iar acum atenția este întreptată spre Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#socar #fertilizanți #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.