Republica Moldova fură de sub nas Bucureștiului afacerea cu azerii

10 Apr. 2024, 13:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Apr. 2024, 13:52 // Actual //  bani.md

Moldova dorește ca compania petrolieră de stat SOCAR să lanseze producția de îngrășăminte pe teritoriul său, a declarat Victor Parlicov, ministrul energiei al Republicii Moldova.

„Având în vedere expertiza companiei petroliere de stat din Azerbaidjan SOCAR în producția de îngrășăminte, există un potențial de colaborare în acest sector. România și Bulgaria fiind piețe semnificative pentru îngrășăminte, ar fi strategic să se înființeze unități de producție mai aproape de aceste piețe. La fel și apropierea Moldovei de Ucraina, o altă piață majoră. În ciuda producției anterioare substanțiale de îngrășăminte a Ucrainei, incertitudinile apărute în urma războiului ridică semne de întrebare cu privire la producția sa viitoare. Prin urmare, suntem dornici să colaborăm cu SOCAR sau cu afiliații săi pentru a iniția producția de îngrășăminte în Moldova. Ca națiune agricolă, Moldova nu folosește doar aceste produse pe plan intern, ci servește și ca un centru logistic esențial pentru exportul în țările UE și Ucraina”, a spus miinistrul într-un interviu pentru agenția azeră Trend.

Parlicov a menționat că Moldova este deschisă posibilității ca SOCAR să investească în infrastructura de distribuție a gazelor din țară.

SOCAR Carbamide este specializată în producția de îngrășăminte, în special îngrășăminte cu azot, cum ar fi ureea. În ultimii cinci ani, întreprinderea a realizat o producție semnificativă, producând un total de 1,64 milioane de tone de îngrășăminte cu azot, 1,23 milioane de tone fiind exportate către diverse destinații.

Numai în 2023, întreprinderea a produs 454.000 de tone de uree, 78,3% din producție fiind îndreptată către piețele de export. Partea rămasă a fost alocată pentru a satisface cererea internă din Azerbaidjan. Uzina funcționează la o capacitate zilnică de două mii de tone de uree și 1,2 mii de tone de amoniac.

Fertilizanții produși de de SOCAR Carbamide sunt livrați în Turcia, România, Bulgaria, Albania, Italia, Georgia și mai multe țări din America de Sud.

Anterior, cei de la SOCAR negociuau cu Bucureștiul pentru construcția unei fabrici de îngrășăminte, însă negocierile au fost abandonate, iar acum atenția este întreptată spre Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!