Republica Moldova fură de sub nas Bucureștiului afacerea cu azerii

Moldova dorește ca compania petrolieră de stat SOCAR să lanseze producția de îngrășăminte pe teritoriul său, a declarat Victor Parlicov, ministrul energiei al Republicii Moldova.

„Având în vedere expertiza companiei petroliere de stat din Azerbaidjan SOCAR în producția de îngrășăminte, există un potențial de colaborare în acest sector. România și Bulgaria fiind piețe semnificative pentru îngrășăminte, ar fi strategic să se înființeze unități de producție mai aproape de aceste piețe. La fel și apropierea Moldovei de Ucraina, o altă piață majoră. În ciuda producției anterioare substanțiale de îngrășăminte a Ucrainei, incertitudinile apărute în urma războiului ridică semne de întrebare cu privire la producția sa viitoare. Prin urmare, suntem dornici să colaborăm cu SOCAR sau cu afiliații săi pentru a iniția producția de îngrășăminte în Moldova. Ca națiune agricolă, Moldova nu folosește doar aceste produse pe plan intern, ci servește și ca un centru logistic esențial pentru exportul în țările UE și Ucraina”, a spus miinistrul într-un interviu pentru agenția azeră Trend.

Parlicov a menționat că Moldova este deschisă posibilității ca SOCAR să investească în infrastructura de distribuție a gazelor din țară.

SOCAR Carbamide este specializată în producția de îngrășăminte, în special îngrășăminte cu azot, cum ar fi ureea. În ultimii cinci ani, întreprinderea a realizat o producție semnificativă, producând un total de 1,64 milioane de tone de îngrășăminte cu azot, 1,23 milioane de tone fiind exportate către diverse destinații.

Numai în 2023, întreprinderea a produs 454.000 de tone de uree, 78,3% din producție fiind îndreptată către piețele de export. Partea rămasă a fost alocată pentru a satisface cererea internă din Azerbaidjan. Uzina funcționează la o capacitate zilnică de două mii de tone de uree și 1,2 mii de tone de amoniac.

Fertilizanții produși de de SOCAR Carbamide sunt livrați în Turcia, România, Bulgaria, Albania, Italia, Georgia și mai multe țări din America de Sud.

Anterior, cei de la SOCAR negociuau cu Bucureștiul pentru construcția unei fabrici de îngrășăminte, însă negocierile au fost abandonate, iar acum atenția este întreptată spre Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#socar #fertilizanți #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.