Republica Moldova fură de sub nas Bucureștiului afacerea cu azerii

Moldova dorește ca compania petrolieră de stat SOCAR să lanseze producția de îngrășăminte pe teritoriul său, a declarat Victor Parlicov, ministrul energiei al Republicii Moldova.

„Având în vedere expertiza companiei petroliere de stat din Azerbaidjan SOCAR în producția de îngrășăminte, există un potențial de colaborare în acest sector. România și Bulgaria fiind piețe semnificative pentru îngrășăminte, ar fi strategic să se înființeze unități de producție mai aproape de aceste piețe. La fel și apropierea Moldovei de Ucraina, o altă piață majoră. În ciuda producției anterioare substanțiale de îngrășăminte a Ucrainei, incertitudinile apărute în urma războiului ridică semne de întrebare cu privire la producția sa viitoare. Prin urmare, suntem dornici să colaborăm cu SOCAR sau cu afiliații săi pentru a iniția producția de îngrășăminte în Moldova. Ca națiune agricolă, Moldova nu folosește doar aceste produse pe plan intern, ci servește și ca un centru logistic esențial pentru exportul în țările UE și Ucraina”, a spus miinistrul într-un interviu pentru agenția azeră Trend.

Parlicov a menționat că Moldova este deschisă posibilității ca SOCAR să investească în infrastructura de distribuție a gazelor din țară.

SOCAR Carbamide este specializată în producția de îngrășăminte, în special îngrășăminte cu azot, cum ar fi ureea. În ultimii cinci ani, întreprinderea a realizat o producție semnificativă, producând un total de 1,64 milioane de tone de îngrășăminte cu azot, 1,23 milioane de tone fiind exportate către diverse destinații.

Numai în 2023, întreprinderea a produs 454.000 de tone de uree, 78,3% din producție fiind îndreptată către piețele de export. Partea rămasă a fost alocată pentru a satisface cererea internă din Azerbaidjan. Uzina funcționează la o capacitate zilnică de două mii de tone de uree și 1,2 mii de tone de amoniac.

Fertilizanții produși de de SOCAR Carbamide sunt livrați în Turcia, România, Bulgaria, Albania, Italia, Georgia și mai multe țări din America de Sud.

Anterior, cei de la SOCAR negociuau cu Bucureștiul pentru construcția unei fabrici de îngrășăminte, însă negocierile au fost abandonate, iar acum atenția este întreptată spre Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#socar #fertilizanți #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.