Republica Moldova golește rezerva de gaze a României

România se confruntă cu o scădere accelerată a rezervelor de gaze naturale din depozitele subterane, o situație care reflectă o tendință similară la nivel european. Conform datelor din 12 ianuarie ale Gas Infrastructure Europe (GIE), depozitele de gaze ale României sunt umplute doar în proporție de 59,58%, echivalentul a 20,17 TWh de gaz. Aceasta reprezintă o scădere semnificativă față de nivelul de 100% atins în luna septembrie 2024, iar tendința îngrijorătoare vine pe fondul unui sezon rece care a început mai devreme decât în alți ani și al unui consum intern în continuă creștere, scrie cotidianul.ro.

Un factor principal al scăderii rapide a rezervelor de gaze este începutul prematur al sezonului rece din acest an, care a determinat o utilizare mai rapidă a gazelor stocate. Gazele au fost extrase din depozite încă din octombrie, mult mai devreme decât în alți ani, ceea ce a contribuit la scăderea accelerată a stocurilor. De asemenea, temperaturile scăzute din prima parte a sezonului de încălzire au crescut semnificativ consumul intern.

Exporturile constante către Republica Moldova reprezintă un alt factor esențial în această scădere rapidă. În ciuda unei ierni mai severe, România a continuat să fie un exportator net de gaze, cu ieșiri zilnice către Moldova și Ungaria care depășeau cantitățile de gaze importate din Bulgaria. De exemplu, pe 12 ianuarie, România a importat 5,4 milioane de metri cubi de gaze, dar a exportat 6,8 milioane de metri cubi.

Ritmul de extracție zilnică a gazelor din depozite a atins valori de 240-250 GWh/zi, ceea ce este mai mult decât în anii anteriori. În prezent, extracția zilnică depășește chiar și producția internă de gaze, ridicând semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea acestei tendințe pe termen lung și la riscurile pentru aprovizionarea din următoarele luni.

Scăderea rapidă a rezervelor de gaze nu este specifică doar României. La nivel european, depozitele de gaze au scăzut semnificativ, atingând doar 66% grad de umplere la 12 ianuarie 2025, comparativ cu 86% în aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor Bloomberg. Această scădere rapidă a rezervelor europene ridică îngrijorări cu privire la capacitatea de a reumple depozitele pentru sezonul viitor și la impactul acestui lucru asupra prețurilor pe termen scurt.

Deși nu există un risc imediat de deficit de gaze, golirea rapidă a rezervelor ar putea face procesul de reumplere mai dificil și mai costisitor, având un impact direct asupra prețurilor pe piața europeană. Acest lucru ar putea afecta atât consumatorii casnici, cât și industriile din întreaga regiune, în special pe măsură ce se apropie sezonul rece viitor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #gaz #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a avut o întrevedere cu Kenji Okamura, director general adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI), în cadrul Reuniunilor anuale ale Grupului Băncii Mondiale și FMI, care se desfășoară la Washington în perioada 13–18 octombrie 2025.

Discuțiile s-au concentrat pe perspectivele economice globale și regionale, pe reziliența economiei Republicii Moldova și pe rolul BNM în consolidarea stabilității financiare și promovarea reformelor structurale, în linie cu obiectivul de aderare la Uniunea Europeană.

Anca Dragu a prezentat evoluțiile macroeconomice recente, accentuând menținerea unui sector bancar solid și bine capitalizat, progresele în guvernanță și transparență, precum și modernizarea infrastructurii de plăți. Ea a subliniat că operarea Moldovei în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) confirmă maturizarea cadrului instituțional și apropierea de standardele europene.

Kenji Okamura a remarcat aderarea la SEPA drept un semnal de încredere al partenerilor internaționali în soliditatea sistemului financiar moldovenesc, menționând și finalizarea cu succes a exercițiului FSAP (Programul de Evaluare a Sectorului Financiar) realizat de FMI și Banca Mondială. Evaluarea a vizat calitatea reglementării și supravegherii bancare, capacitatea de gestionare a crizelor și accesul IMM-urilor la finanțare.

„Vom continua parcursul european al Republicii Moldova cu aceeași consecvență și încredere: stabilitate, transparență și reforme. Prin modernizarea infrastructurii de plăți și consolidarea guvernanței, apropiem sistemul financiar al Republicii Moldova de standardele europene și contribuim la creșterea încrederii și a rezilienței economice”, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

În perioada următoare, BNM și FMI vor aprofunda cooperarea pentru consolidarea cadrului macroprudențial și sporirea stabilității sistemului financiar național.