Republica Moldova golește rezerva de gaze a României

România se confruntă cu o scădere accelerată a rezervelor de gaze naturale din depozitele subterane, o situație care reflectă o tendință similară la nivel european. Conform datelor din 12 ianuarie ale Gas Infrastructure Europe (GIE), depozitele de gaze ale României sunt umplute doar în proporție de 59,58%, echivalentul a 20,17 TWh de gaz. Aceasta reprezintă o scădere semnificativă față de nivelul de 100% atins în luna septembrie 2024, iar tendința îngrijorătoare vine pe fondul unui sezon rece care a început mai devreme decât în alți ani și al unui consum intern în continuă creștere, scrie cotidianul.ro.

Un factor principal al scăderii rapide a rezervelor de gaze este începutul prematur al sezonului rece din acest an, care a determinat o utilizare mai rapidă a gazelor stocate. Gazele au fost extrase din depozite încă din octombrie, mult mai devreme decât în alți ani, ceea ce a contribuit la scăderea accelerată a stocurilor. De asemenea, temperaturile scăzute din prima parte a sezonului de încălzire au crescut semnificativ consumul intern.

Exporturile constante către Republica Moldova reprezintă un alt factor esențial în această scădere rapidă. În ciuda unei ierni mai severe, România a continuat să fie un exportator net de gaze, cu ieșiri zilnice către Moldova și Ungaria care depășeau cantitățile de gaze importate din Bulgaria. De exemplu, pe 12 ianuarie, România a importat 5,4 milioane de metri cubi de gaze, dar a exportat 6,8 milioane de metri cubi.

Ritmul de extracție zilnică a gazelor din depozite a atins valori de 240-250 GWh/zi, ceea ce este mai mult decât în anii anteriori. În prezent, extracția zilnică depășește chiar și producția internă de gaze, ridicând semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea acestei tendințe pe termen lung și la riscurile pentru aprovizionarea din următoarele luni.

Scăderea rapidă a rezervelor de gaze nu este specifică doar României. La nivel european, depozitele de gaze au scăzut semnificativ, atingând doar 66% grad de umplere la 12 ianuarie 2025, comparativ cu 86% în aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor Bloomberg. Această scădere rapidă a rezervelor europene ridică îngrijorări cu privire la capacitatea de a reumple depozitele pentru sezonul viitor și la impactul acestui lucru asupra prețurilor pe termen scurt.

Deși nu există un risc imediat de deficit de gaze, golirea rapidă a rezervelor ar putea face procesul de reumplere mai dificil și mai costisitor, având un impact direct asupra prețurilor pe piața europeană. Acest lucru ar putea afecta atât consumatorii casnici, cât și industriile din întreaga regiune, în special pe măsură ce se apropie sezonul rece viitor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #gaz #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.