Republica Moldova golește rezerva de gaze a României

România se confruntă cu o scădere accelerată a rezervelor de gaze naturale din depozitele subterane, o situație care reflectă o tendință similară la nivel european. Conform datelor din 12 ianuarie ale Gas Infrastructure Europe (GIE), depozitele de gaze ale României sunt umplute doar în proporție de 59,58%, echivalentul a 20,17 TWh de gaz. Aceasta reprezintă o scădere semnificativă față de nivelul de 100% atins în luna septembrie 2024, iar tendința îngrijorătoare vine pe fondul unui sezon rece care a început mai devreme decât în alți ani și al unui consum intern în continuă creștere, scrie cotidianul.ro.

Un factor principal al scăderii rapide a rezervelor de gaze este începutul prematur al sezonului rece din acest an, care a determinat o utilizare mai rapidă a gazelor stocate. Gazele au fost extrase din depozite încă din octombrie, mult mai devreme decât în alți ani, ceea ce a contribuit la scăderea accelerată a stocurilor. De asemenea, temperaturile scăzute din prima parte a sezonului de încălzire au crescut semnificativ consumul intern.

Exporturile constante către Republica Moldova reprezintă un alt factor esențial în această scădere rapidă. În ciuda unei ierni mai severe, România a continuat să fie un exportator net de gaze, cu ieșiri zilnice către Moldova și Ungaria care depășeau cantitățile de gaze importate din Bulgaria. De exemplu, pe 12 ianuarie, România a importat 5,4 milioane de metri cubi de gaze, dar a exportat 6,8 milioane de metri cubi.

Ritmul de extracție zilnică a gazelor din depozite a atins valori de 240-250 GWh/zi, ceea ce este mai mult decât în anii anteriori. În prezent, extracția zilnică depășește chiar și producția internă de gaze, ridicând semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea acestei tendințe pe termen lung și la riscurile pentru aprovizionarea din următoarele luni.

Scăderea rapidă a rezervelor de gaze nu este specifică doar României. La nivel european, depozitele de gaze au scăzut semnificativ, atingând doar 66% grad de umplere la 12 ianuarie 2025, comparativ cu 86% în aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor Bloomberg. Această scădere rapidă a rezervelor europene ridică îngrijorări cu privire la capacitatea de a reumple depozitele pentru sezonul viitor și la impactul acestui lucru asupra prețurilor pe termen scurt.

Deși nu există un risc imediat de deficit de gaze, golirea rapidă a rezervelor ar putea face procesul de reumplere mai dificil și mai costisitor, având un impact direct asupra prețurilor pe piața europeană. Acest lucru ar putea afecta atât consumatorii casnici, cât și industriile din întreaga regiune, în special pe măsură ce se apropie sezonul rece viitor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #gaz #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră