Republica Moldova, în fața unui scenariu care dă fiori! Spînu nu exclude că țara va rămâne parțial în beznă

Republica Moldova trece prin cea mai profundă criză energetică de la obţinerea independenţei, în 1991, a spus vicepremierul moldovean Andrei Spînu, într-un interviu acordat pentru Agerpres. Potrivit acestuia, actualul deficit de energie este atât de mare încât autorităţile iau în calcul şi cele mai negre scenarii, printre care şi deconectarea totală a unor localităţi.

Andrei Spînu a vorbit despre efectele grave ale războiului din Ucraina asupra Republicii Moldova, subliniind că populaţia moldoveană resimte urmările conflictului generat de forţele armate ruse aproape la fel ca ucrainenii.

„Cred că nu voi exagera dacă voi spune că e cea mai profundă criză energetică prin care trece ţara noastră de la independenţă. Ţinând cont că, în acest moment, în special după atacurile Federaţiei Ruse în Ucraina, pe lângă livrările de gaz care sunt incerte, vom avea probleme sau deja avem probleme şi cu livrările de energie electrică. De două zile avem insuficientă energie electrică contractată comercial şi în prezent ne bazăm pe acel contract de avarie între Moldelectrica şi Transelectrica, prin care preluăm o parte din energie. Soluţiile pe termen scurt, din păcate, în domeniul energetic sunt mai puţine. Personal, regret că Moldova nu a întreprins paşi mai curajoşi, în trecut, să-şi diversifice partenerii în domeniul energetic”, a spus el.

„În acelaşi timp, noi facem tot posibilul să economisim şi, începând de la instituţiile publice, cetăţeni, agenţi economici, venim cu apelul să economisim atât resursele de gaz, cât şi de energie electrică. În septembrie – vreau doar să vă dau câteva cifre -, consumul de gaz a fost redus cu 37%. În octombrie, în primele 23 de zile, consumul de energie electrică a fost redus cu 16%. Şi facem acest lucru în continuare”, a adăugat Spînu.

„Noi dorim să rupem, pe termen lung, dependenţa de o singură sursă şi de un an de zile suntem în căutarea altor parteneri care să asigure furnizarea resurselor energetice pentru ţara noastră. Suntem în discuţie cu Azerbaidjan, suntem în discuţie cu România, cu Comisia Europeană şi alţi furnizori care ar putea să ne ajute. Iar dacă vorbim de această iarnă, Guvernul a aprobat un plan de pregătire pentru sezonul de încălzire şi avem peste 30 de măsuri pe care le întreprindem. Ieri (24 octombrie n.e.) a avut loc şedinţa Comisiei guvernamentale pentru pregătirea sezonului de încălzire şi facem tot ceea ce este nevoie ca ţara să nu aibă de suferit în această perioadă”, a explicat vicepremierul moldovean.

„În contextul geopolitic în care ne aflăm, evident că orice se poate să fie mai rău decât este acum şi, dacă până la 10 octombrie, lucrurile, cel puţin pe domeniul electro-energetic, erau cât de cât în regulă, după atacurile Federaţiei Ruse, lucrurile s-au schimbat dramatic. Practic, Ucraina a stopat exportul atât către Moldova, dar şi către România, Polonia, Slovacia, şi nu ştim care sunt planurile Kremlinului pentru alte obiective de infrastructură.

Ştim că interconectarea Republicii Moldova cu România nu este una suficientă; da, este suficientă pentru această situaţie, dar poate fi îmbunătăţită pe viitor. Nu ştim dacă (ruşii) vor ataca şi alte obiecte de infrastructură, nu ştim dacă vor decide sistarea completă a livrărilor de gaz, inclusiv tranzitarea acestui gaz prin Ucraina”, a mai spus Spînu.

#Energie #criză #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea de 37% anunțată în ramura construcțiilor nu reprezintă un nou boom imobiliar, ci o revenire parțială după căderea severă din 2022–2023, explică economistul Veaceslav Ioniță, într-o analiză bazată pe date oficiale. Conform acestuia, sectorul construcțiilor se află puternic influențat de ciclurile economice, șocurile externe și condițiile financiare interne, iar interpretarea cifrelor „brute” poate crea o impresie falsă de expansiune.

Indicele lucrărilor de construcție din 2025 va reuși, într-adevăr, să depășească nivelul din 2021, însă doar pentru că include toate categoriile de lucrări: infrastructură inginerească, clădiri nerezidențiale și clădiri rezidențiale. În realitate, segmentul care interesează cel mai mult populația — construcțiile de locuințe noi — reprezintă doar aproximativ un sfert din totalul volumului, iar dinamica acestuia este mult mai nuanțată.

Datele istorice arată că între 2015 și 2017, sectorul rezidențial a trecut printr-o contracție consecutivă, determinată de instabilitatea financiară. O fază de creștere solidă începe în 2018, impulsionată de creșterea salariilor, condiții financiare stabile și lansarea programului „Prima Casă”. Expansiunea continuă până în 2021, an în care se înregistrează cel mai ridicat nivel al construcțiilor rezidențiale noi și o creștere anuală de +33%.

Trendul se rupe în 2022, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina și explozia prețurilor la materiale. Inflația și scumpirea creditelor afectează direct capacitatea populației de a accesa finanțări, iar volumul construcțiilor rezidențiale se prăbușește cu -33% în 2022 și cu -13,6% în 2023. În doar doi ani, sectorul ajunge la 58% din nivelul anului de vârf 2021.

În 2024 are loc o stabilizare, iar pentru 2025 se estimează o creștere de aproximativ 25%. Economistul precizează însă că această creștere nu trebuie interpretată ca o expansiune reală, ci ca o recuperare parțială a pierderilor. Chiar și cu avansul prognozat, sectorul ajunge la aproape 80% din nivelul 2021 — semn că piața nu a depășit încă șocurile anilor precedenți.

În ansamblu, analiza arată că anul 2021 rămâne cel mai puternic din ultimul deceniu în ceea ce privește construcțiile rezidențiale noi. Anul 2025 este anticipat a fi al doilea ca volum, depășind clar perioada 2015–2020 și anii 2022–2024, dar fără a recupera complet vârful precedent.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, concluzia este clară: sectorul rezidențial a intrat într-o fază de revenire graduală în 2024–2025, într-o piață care se recalibrează după șocuri economice majore. Creșterea aparent spectaculoasă este, de fapt, o normalizare lentă — nu începutul unui nou boom imobiliar. Dacă ai nevoie, pot propune și titluri pentru această știre.