Republica Moldova, în fața unui scenariu care dă fiori! Spînu nu exclude că țara va rămâne parțial în beznă

Republica Moldova trece prin cea mai profundă criză energetică de la obţinerea independenţei, în 1991, a spus vicepremierul moldovean Andrei Spînu, într-un interviu acordat pentru Agerpres. Potrivit acestuia, actualul deficit de energie este atât de mare încât autorităţile iau în calcul şi cele mai negre scenarii, printre care şi deconectarea totală a unor localităţi.

Andrei Spînu a vorbit despre efectele grave ale războiului din Ucraina asupra Republicii Moldova, subliniind că populaţia moldoveană resimte urmările conflictului generat de forţele armate ruse aproape la fel ca ucrainenii.

„Cred că nu voi exagera dacă voi spune că e cea mai profundă criză energetică prin care trece ţara noastră de la independenţă. Ţinând cont că, în acest moment, în special după atacurile Federaţiei Ruse în Ucraina, pe lângă livrările de gaz care sunt incerte, vom avea probleme sau deja avem probleme şi cu livrările de energie electrică. De două zile avem insuficientă energie electrică contractată comercial şi în prezent ne bazăm pe acel contract de avarie între Moldelectrica şi Transelectrica, prin care preluăm o parte din energie. Soluţiile pe termen scurt, din păcate, în domeniul energetic sunt mai puţine. Personal, regret că Moldova nu a întreprins paşi mai curajoşi, în trecut, să-şi diversifice partenerii în domeniul energetic”, a spus el.

„În acelaşi timp, noi facem tot posibilul să economisim şi, începând de la instituţiile publice, cetăţeni, agenţi economici, venim cu apelul să economisim atât resursele de gaz, cât şi de energie electrică. În septembrie – vreau doar să vă dau câteva cifre -, consumul de gaz a fost redus cu 37%. În octombrie, în primele 23 de zile, consumul de energie electrică a fost redus cu 16%. Şi facem acest lucru în continuare”, a adăugat Spînu.

„Noi dorim să rupem, pe termen lung, dependenţa de o singură sursă şi de un an de zile suntem în căutarea altor parteneri care să asigure furnizarea resurselor energetice pentru ţara noastră. Suntem în discuţie cu Azerbaidjan, suntem în discuţie cu România, cu Comisia Europeană şi alţi furnizori care ar putea să ne ajute. Iar dacă vorbim de această iarnă, Guvernul a aprobat un plan de pregătire pentru sezonul de încălzire şi avem peste 30 de măsuri pe care le întreprindem. Ieri (24 octombrie n.e.) a avut loc şedinţa Comisiei guvernamentale pentru pregătirea sezonului de încălzire şi facem tot ceea ce este nevoie ca ţara să nu aibă de suferit în această perioadă”, a explicat vicepremierul moldovean.

„În contextul geopolitic în care ne aflăm, evident că orice se poate să fie mai rău decât este acum şi, dacă până la 10 octombrie, lucrurile, cel puţin pe domeniul electro-energetic, erau cât de cât în regulă, după atacurile Federaţiei Ruse, lucrurile s-au schimbat dramatic. Practic, Ucraina a stopat exportul atât către Moldova, dar şi către România, Polonia, Slovacia, şi nu ştim care sunt planurile Kremlinului pentru alte obiective de infrastructură.

Ştim că interconectarea Republicii Moldova cu România nu este una suficientă; da, este suficientă pentru această situaţie, dar poate fi îmbunătăţită pe viitor. Nu ştim dacă (ruşii) vor ataca şi alte obiecte de infrastructură, nu ştim dacă vor decide sistarea completă a livrărilor de gaz, inclusiv tranzitarea acestui gaz prin Ucraina”, a mai spus Spînu.

#Energie #criză #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.