Republica Moldova, în fața unui scenariu care dă fiori! Spînu nu exclude că țara va rămâne parțial în beznă

Republica Moldova trece prin cea mai profundă criză energetică de la obţinerea independenţei, în 1991, a spus vicepremierul moldovean Andrei Spînu, într-un interviu acordat pentru Agerpres. Potrivit acestuia, actualul deficit de energie este atât de mare încât autorităţile iau în calcul şi cele mai negre scenarii, printre care şi deconectarea totală a unor localităţi.

Andrei Spînu a vorbit despre efectele grave ale războiului din Ucraina asupra Republicii Moldova, subliniind că populaţia moldoveană resimte urmările conflictului generat de forţele armate ruse aproape la fel ca ucrainenii.

„Cred că nu voi exagera dacă voi spune că e cea mai profundă criză energetică prin care trece ţara noastră de la independenţă. Ţinând cont că, în acest moment, în special după atacurile Federaţiei Ruse în Ucraina, pe lângă livrările de gaz care sunt incerte, vom avea probleme sau deja avem probleme şi cu livrările de energie electrică. De două zile avem insuficientă energie electrică contractată comercial şi în prezent ne bazăm pe acel contract de avarie între Moldelectrica şi Transelectrica, prin care preluăm o parte din energie. Soluţiile pe termen scurt, din păcate, în domeniul energetic sunt mai puţine. Personal, regret că Moldova nu a întreprins paşi mai curajoşi, în trecut, să-şi diversifice partenerii în domeniul energetic”, a spus el.

„În acelaşi timp, noi facem tot posibilul să economisim şi, începând de la instituţiile publice, cetăţeni, agenţi economici, venim cu apelul să economisim atât resursele de gaz, cât şi de energie electrică. În septembrie – vreau doar să vă dau câteva cifre -, consumul de gaz a fost redus cu 37%. În octombrie, în primele 23 de zile, consumul de energie electrică a fost redus cu 16%. Şi facem acest lucru în continuare”, a adăugat Spînu.

„Noi dorim să rupem, pe termen lung, dependenţa de o singură sursă şi de un an de zile suntem în căutarea altor parteneri care să asigure furnizarea resurselor energetice pentru ţara noastră. Suntem în discuţie cu Azerbaidjan, suntem în discuţie cu România, cu Comisia Europeană şi alţi furnizori care ar putea să ne ajute. Iar dacă vorbim de această iarnă, Guvernul a aprobat un plan de pregătire pentru sezonul de încălzire şi avem peste 30 de măsuri pe care le întreprindem. Ieri (24 octombrie n.e.) a avut loc şedinţa Comisiei guvernamentale pentru pregătirea sezonului de încălzire şi facem tot ceea ce este nevoie ca ţara să nu aibă de suferit în această perioadă”, a explicat vicepremierul moldovean.

„În contextul geopolitic în care ne aflăm, evident că orice se poate să fie mai rău decât este acum şi, dacă până la 10 octombrie, lucrurile, cel puţin pe domeniul electro-energetic, erau cât de cât în regulă, după atacurile Federaţiei Ruse, lucrurile s-au schimbat dramatic. Practic, Ucraina a stopat exportul atât către Moldova, dar şi către România, Polonia, Slovacia, şi nu ştim care sunt planurile Kremlinului pentru alte obiective de infrastructură.

Ştim că interconectarea Republicii Moldova cu România nu este una suficientă; da, este suficientă pentru această situaţie, dar poate fi îmbunătăţită pe viitor. Nu ştim dacă (ruşii) vor ataca şi alte obiecte de infrastructură, nu ştim dacă vor decide sistarea completă a livrărilor de gaz, inclusiv tranzitarea acestui gaz prin Ucraina”, a mai spus Spînu.

#Energie #criză #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege care prevede instituirea unui moratoriu de 12 luni asupra urmăririi silite a bunurilor fermierilor micro și mici, afectați grav de calamitățile naturale din anii 2024–2025. Inițiativa legislativă se află pe ordinea de zi a Legislativului și are drept scop prevenirea falimentului în lanț în sectorul agricol.

Potrivit documentului, măsura se aplică fermierilor eligibili ale căror culturi agricole au fost afectate în proporție de cel puțin 40%, condiție care va sta la baza acordării protecției. Pe durata moratoriului, executarea silită este suspendată, iar calcularea dobânzilor și penalităților aferente datoriilor este înghețată, pentru a reduce presiunea financiară asupra agricultorilor.

Proiectul de lege mai prevede protecția bunurilor agricole esențiale, inclusiv terenurile agricole, semințele, îngrășămintele, furajele și alte inputuri necesare producției. Acestea vor putea fi utilizate în continuare pentru desfășurarea activității agricole, chiar și în cazul în care au fost anterior puse sub sechestru.

În același timp, fermierii vor avea dreptul de a valorifica producția agricolă, iar veniturile obținute vor fi direcționate cu prioritate pentru stingerea datoriilor, oferindu-le posibilitatea de a-și relansa activitatea și de a-și onora obligațiile financiare.

Un element important al inițiativei este extinderea protecției asupra fidejusorilor și membrilor gospodăriilor țărănești care răspund solidar pentru obligațiile fermierului, măsură menită să prevină pierderea bunurilor familiale în urma executărilor silite.

Totodată, proiectul stabilește excepții clare: moratoriul nu se aplică obligațiilor privind plata salariilor, pensiilor alimentare, despăgubirilor pentru prejudicii, precum și creanțelor rezultate din infracțiuni.