Republica Moldova intră pentru a patra oară, în decurs de un an, în stare de urgență

Starea de urgență în Republica Moldova a fost extinsă cu încă 60 de zile, începând cu ziua de 8 august 2022. Hotărârea a fost adoptată cu votul a 52 de deputați.

Prelungirea stării de urgență este argumentată prin necesitatea de a oferi Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova posibilități de intervenție promptă în scopul asigurării securității energetice și alimentare a țării.

Potrivit hotărârii Parlamentului, pe durata stării de urgență Comisia pentru Situații Excepționale va emite dispoziții cu caracter obligatoriu și executoriu pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul Republicii Moldova.

Starea de urgență în Republica Moldova a fost instituită la 24 februarie 2022, odată cu izbucnirea războiului în Ucraina. Începând cu data de 25 aprilie, starea de urgență pe întreg teritoriul țării a fost prelungită cu 60 de zile.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.